Faceți căutări pe acest blog

Se afișează postările cu eticheta Cand omul este mancat in jungla. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Cand omul este mancat in jungla. Afișați toate postările

miercuri, 24 septembrie 2014

Cât de tare crezi în înviere?

O doamnă care spunea că este creştină, dar sceptică cu privire la înviere, punea problema aşa: 
Dacă un om merge în junglă şi este mâncat de un animal, iar acel animal moare şi este mâncat de diferite animale, iar acele animale sunt mâncate de alte animale, etc., ce mai învie din el? 

Doamna punea această întrebare, cu scopul de a demonstra că trebuie să existe un suflet nemuritor, căci altfel nu ar avea rost să crezi, şansa învierii, din perspectiva ei fiind nulă. Deci domnia sa era sceptică în privinţa învierii (nu credea în înviere) şi singura speranţă pentru dânsa era nemurirea sufletului... ceva care iese din om şi se duce la Dumnezeu.

Ei bine, creştinii din primul secol de la Roma, nu erau sceptici, deşi printre ei erau mulţi martiri mâncaţi de animalele sălbatice din arene, după care rămâneau numai excrenetele sau fiind arşi în foc, după care rămânea numai cenuşa. Şi totuşi nu şi-au pus această problemă, deoarece în crezul lor scrie: "cred în învierea cărnii (trupului)".


Crezul de la Roma (secolul II)


Cred în Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, Făcătorul cerului şi al pământului.

Şi în Isus Christos, Fiul său unic, Domnul nostru, care s-a zămislit de la duhul sfânt, s-a născut din fecioara Maria; a pătimit sub Ponţiu Pilat, a fost răstignit, a murit şi a fost îngropat, ("s-a coborât în locuinta morţilor" fraza introdusă mai târziu). A treia zi a înviat din morti, s-a înalţat la ceruri şi şade la dreapta lui Dumnezeu, Tatăl atotputernicul; de unde are să vină să judece viii şi morţii.

Cred în duhul sfânt, adunarea sfânta, părtăşia sfintilor, iertarea păcatelor, învierea cărnii (trupului) şi viaţa veşnică. Amin!"

Biblia arată clar că va fi o înviere (Ioan 5:28,29). Cum se va face doar Dumnezeu ştie în mod cert. Învierea este o taină, chiar şi atunci când trupul rămâne intact. Ştiinţa omenească încă nu a reuşit performanţa readucerii unui mort la viaţă, darămite învierea lui din cenuşa rămasă după ardere sau din excrementele unor animale. Dar dacă omul nu este capabil, nici Dumnezeu nu ar fi?

Haideţi să vedem un trup mort şi intact care nu este mâncat de animale: 
Apa constituie aproximativ 70-72% din ţesuturile corpului uman, aproximativ 80% din sânge, aproximativ 90% din creier... etc.. 
Ce este apa? Două gaze, hidrogen şi oxigen. La moartea unui om, aceste elemente se evaporă treptat. Deci, ar rămâne 30-28% alte elemente solide. Acestea la un om de 100 kg, ar fi 30-28 de kg. Scăzând presiunea aerului, am ajunge la o greutate de şase ori mai mică: 4.6 kg. Gravitaţia Lunii este de 6 ori mai mică decât a Pământului. De exemplu dacă pe Pământ ai 60 de kg, pe Lună ai 10 kg.  
 
Dar în acest trup relativ simplu la prima privire există o imensă informaţie moleculară, pe care nici măcar oamenii de ştiinţă nu o pricep încă în profunzime. Un om de ştiinţă a simplificat asta la următoarea frază: Ştiinţa umblă încă în papuci de copil.

Ce arată acest lucru? Că trupul se poate reduce la o bază informaţională unde sunt magazionate toate informaţiile despre cel viu sau cel mort. Dacă posezi aceste informaţii, şi puterea de reacţie inversă, un trup se poate reconstitui oricând, aplicând ruta inversă descompunerii, chiar şi din cenuşă sau excrementele animalelor, dat fiind că informaţia, substanţa şi energia nu se pierd ci se transformă.
 
Prin informaţia moleculară, organismul nostru dispune de o imensă bibliotecă, care, stochează date despre memorie-cunoştinţă-abilităţi, substanţă și energie, informaţia aceasta fiind cea care asigură eficacitatea proceselor de viaţă, indicând modul în care trebuie folosită cunoştinţa, substanţa și energia de care dispune omul. Informaţia, reprezintă cel mai important aspect al realităţii umane și are legi specifice de transmitere, conservare (stocare) și de transformare.
 
Astfel, informaţia din trupul uman un imens grad de ordine și de organizare. La conceperea pe cale sexuală venită prin părinţii noștri – într-o capsulă  informaţională infimă (document, fişier molecular) în greutate de 7 picograme (adică 7 milionimi de gram) - primim o imensă cantitate de informaţie. Această informaţie genetică se multiplică în momentul fecundaţiei în cele 50 de trilioane de celule ale organismului uman, care conţin fişiere moleculare de câte 1,5  GB  de  informaţie  genetică fiecare.  
  
Pentru a scrie pe hârtie informaţia  cuprinsă într-o singură moleculă de ADN, ne-ar trebui aproximativ  4.000 de volume de câte 1.000 de pagini, fiecare volum. Molecula  de ADN cuprinde peste 3 miliarde de nucleotide şi ne-ar trebui peste 31 de ani pentru a le citi.  
 
În această capsulă primară de informaţie genetică - primită de la Creator prin părinţi - este stocat tot programul nostru de  funcţionare. În momentul conceperii, această capsulă informaţională se porneşte iar în momentul morţii se opreşte. Ce se întâmplă cu această capsulă după moarte? Intră în aşteptare. Poate fi ea repornită de Dumnezeu? De ce nu, dacă El este Dumnezeu? Dumnezeu de aceea este Dumnezeu. Repornirea ar echivala cu învierea? Da.
 
Poate mânca (în sens de a distruge) un animal această capsulă informaţională sau informaţia din ea? NU! Numai Dumnezeu ştie:
"Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul şi după care nu mai pot face nimic; ci temeţi-vă mai degrabă de Cel ce poate să piardă şi sufletul şi trupul în gheenă." (Matei 10:28) Versiunea Iustin Martirul 
 
Deci învierea este posibilă, atât timp cât capsula informaţională despre cel decedat există, indiferent dacă este  în cenuşă, excremente sau mâlul de pe fundul mării. Apropo, şi sufletul este închis aici, până la înviere.
 
"Informaţia" corectă este cea care păstrează misterele a toate. Iar Cel care le dezleagă pe toate este Dumnezeu:
"Descoperirea cuvintelor Tale dă lumină, dă pricepere celor fără răutate." (Ps.119:130)