Timpul stă pe loc pentru morți (Când vom în paradis?)

Când vom fi nemuritori? 

Cel mai important este: mântuirea noastră este dată de Dumnezeu, prin credință, prin har, prin Fiul Său, Iisus Hristos. Harul pe care îl oferă este însoțit de un mare dar, viața veșnică, care începe la înviere. Să ne străduim pentru o viziune clară, să ținem cont de fiecare detaliu biblic.

Răspunsul Bibliei este clar: numai la înviere, când vom avea viața veșnică.

„Nu vă mirați de aceasta: căci vine ceasul în care toți cei din morminte îi vor auzi glasul,

Și vor ieşi afară; cei ce au făcut binele, spre învierea vieţii; iar cei ce au făcut răul, spre învierea osândirii”. (Ioan 5:28,29)

„Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât a dat pe singurul Său Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viață veșnică.” (Ioan 3:16)

Dacă viața veșnică (nemurirea) este doar la înviere, cum rămâne cu acest cuvânt: „Atunci a spus: Iisuse, adu-ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta!

Isus i-a răspuns: „Adevărat îţi spun că astăzi vei fi cu Mine în rai”. (Luca 23:42-43)?

Ei bine, a venit Domnul Isus în împărăția Sa în noaptea aceea? Nu.
Ioan 20:17 „Nu mă atinge! – i-a spus Isus – pentru că încă nu m-am suit la Tatăl. Dar du-te la frații mei și spune-le: Mă sui la Tatăl Meu și la Tatăl vostru, la Dumnezeul meu și Dumnezeul vostru.”

Deci, Domnul Isus a trebuit să meargă la cer, să se întoarcă la Tatăl și cu puterea pe care a primit-o de la El, să revină. El s-a dus, a plecat la cer, dar s-a întors oare? Nu! Întoarcerea Lui va aduce și învierea, când toți morții îi vor auzi glasul, așa cum citim mai sus.

A primit tâlharul pocăit viaţa veşnică în acea zi, ceea ce însemna și că a devenit nemuritor chiar în ziua aceea?

- Nu! El a primit viața veșnică ca un dar al harului, ca promisiune. Dar putea să-şi înceapă viața veșnică imediat? - Nu. El a murit, dar „software-ul” i-a fost salvat (ADN-ul, toate informațiile sale fizice și mentale, memoria, acțiunile, gândurile, înclinațiile, cuvintele rostite și scrise), din care Dumnezeu îl poate învia după orice număr de milenii (milioane de ani), conform identității sale de sine.

În 1529, există un imn în epoca Reformei, care afirmă corect:

„Îmi las sufletul în mâinile mari ale lui Dumnezeu,
Până la împărăția Ta, eu dorm.”

Secretul din Luca 23:42-43 este dezvăluit de o traducere siriacă numită „Curetonian Gospel” (sec. IV-V) și un manuscris grecesc numit „Vaticanus” (sec. IV):

Apoi a spus: Iisuse, adu-ți aminte de mine când vei veni în împărăția ta!
Isus i-a răspuns: „Astăzi îţi spun cu adevărat, că vei fi cu mine în rai"
"Adevărat îţi spun astăzi, că vei fi cu Mine în rai”.

Complet de înțeles. Locul numit Paradis, pe care l-au pierdut Adam și Eva, se va regăsi abia în viitor, la înviere. Până atunci, niciun mort nu mai trăiește. Pentru cei care mor, timpul se oprește până la înviere.

Cu toate acestea, în Ziua Judecății, morții vor reveni la viață și li se va descoperi că nimic altceva nu li s-a întâmplat de la moartea lor, cu excepția faptului că au dormit în ignoranță.

Dévai, un Luther al Ungariei, apologetul credinţei în somnul sufletelor până la înviere

Dévai Bíró Mátyas a fost un mare reformator maghiar, din epoca feudală.

Ați auzit de Dévai Bíró Mátyas, un Luther al Ungariei, apologetul credinţei în somnul sufletelor până la înviere?

 

Dévai Bíró Mátyas (Déva, pe la 1500 - Debrețin, 1545) a fost primul reformator maghiar. Din moment ce a fost primul reformator maghiar, a fost numit „Luther al Ungariei”.

 

Viata lui

A studiat alternativ la Universitatea din Buda, Universitatea din Cracovia și Universitatea din Wittenberg. Și-a început activitățile ca reformator în 1530. Și-a scris cele 52 de teze la Buda, în care a rezumat sistemul și scopul reformei. În Kassa, el a introdus primirea Cinei Domnului sub două culori și slujba în limba națională. A fost arestat și închis pentru credința sa. A fost eliberat în 1535 și a plecat în străinătate în 1536. În Wittenberg, el și-a vizitat foștii profesori, Luther și Melanchthon, pentru a le oferi un raport despre munca sa ca reformator.

El era de părere că toată lumea ar trebui să învețe să scrie și să citească pentru ca „toţi oamenii să citească scripturile” și „ca să ne scriem cu toții unii altora”.

Dévai este un vorbitor extrem de calm în scris, maniera lui nu este ofensatoare. Se caracterizează prin conștientizare de sine și moderație.

El a rezumat, de asemenea, principalele ramuri ale credinței creștine într-un cântec: „Fiecare om să știe asta”. Imre Révész spune întregul cântec în Biografia lui Dévai și Áron Szilády, Poeții vechi maghiari II. 127–128. l. cu note.

 

Mátyás Bíró Dévai: Despre somnul sufletului

 

Această învățătură este inclusă printre lucrările publicate și nepublicate ale lui Dévai:

- Disputatio De Statu in quo sint Beatorum Animae post hanc vitam, ante ultimi iudicij diem. Item de praecipuis Articvlis Christianae Doctrinae… His addita est Expositio Examinis quomodo a Fabro in Carcere sit examinatus (Basel, 1537)

- Despre somnul sfinţilor

Referinţă

Somnul sfinților. Matthias Dévai și Critica protestantă asupra ideii „Patrona Hungariae” (De dormitione sanctorum. Matthias Dévai și Critica protestantă asupra ideii „Patrona Hungariae”) - Pál Ács, „Timpurile schimbate”. Schimbări de direcție în literatura maghiară veche („Tempora mutantur”. Schimbări de direcţie în literatura maghiară veche). Budapesta, Editura Balassi, 2006 (Bibliotecă maghiară veche. Studii, 6.), 11-34.

Arătând pe baza Bibliei, că morții nu sunt vii, ci într-un somn de moarte, care durează până la înviere, el i-a ajutat pe mulți compatrioți să se desprindă de practica greșită de a se ruga sfinților morți. El a susținut că, dacă morții nu sunt în viață, ei nu pot primi rugăciunile noastre ca să ne ajute sau să mijlocească pentru noi, singurul mijlocitor la Dumnezeu fiind Isus. Asta ar trebui să facem și noi, ajutând cât mai mulți oameni să se elibereze de niște concepte care nu îi ajută deloc, dimpotrivă, îi împiedică pe calea mântuirii.

 

Potrivit Bibliei, în spatele oricărei închinari la idoli se află Satana și diavolii, care doresc această închinare, deghizându-se în diferite personaje de idoli:

au făcut jertfe diavolilor, idolilor care nu sunt dumnezei, zeilor pe care nu i-au cunoscut, zei noi, de curând sosiți, de care părinții tăi nu s-au temut. (Deut. 32:17)

Dimpotrivă, spun că ceea ce jertfesc neamurile, ei jertfesc diavolilor, nu lui Dumnezeu. Și nu vreau ca să împărtășiți cu diavolii. (1Cor.10:20)

Nu puteți bea paharul Domnului și paharul diavolilor; nu poți lua parte la masa Domnului și la masa demonilor. (1Cor.10:21)

Dar Duhul spune clar că, în vremurile din urmă, unii vor abandona credința, pentru a se lipi de duhurile înșelătoare și de învățăturile demonilor (1 Tim. 4:1).

Ceilalți oameni, care nu au fost uciși de aceste plăgi, nu s-au pocăit de faptele mâinilor lor, ca să nu se închine diavolilor și idolilor de aur, argint, aramă, piatră și lemn, care nu pot nici să vadă, nici să nu se închine. auzi, nici să mergi. (Apocalipsa 9:20)

El a strigat cu glas tare și a spus: „A căzut, a căzut Babilonul cel mare! A devenit un loc al diavolilor, o închisoare pentru orice duh necurat, o închisoare pentru orice pasăre necurată și urâtă; (Apoc.18:2)

Ignoranţa, baza multor rătăciri

 Cunoașterea adevărului învierii, poate ajuta? (Adevăratul motiv al crimelor de la Charlie Hebdo)I

IN MEMORIAM Oscar Cullmann
 
Jurnaliştii de la Charlie Hebdo au fost ucişi de terorişti în mijlocul Parisului pe 7 ianuarie 2015. Charlie Hebdo este o revistă săptămânală satirică franceză care publică în principal ilustraţii (caricaturi şi desene), precum şi reportaje, articole controversate şi glume. O revistă cu opinii puternice de stânga și anti-religioase, se caracterizează printr-o poziție critică asupra islamului, catolicismului, iudaismului și extremismului de dreapta.
Revista a fost fondată în 1969 și a fost publicată până în 1981. După o pauză de mai bine de zece ani, publicația a fost reluată în 1992, fiind editat de François Cavanna (1969–1981), Philippe Val (1992–2009) și Stéphane Charbonnier (2009 –2014).
Amenințată de mai multe ori de fundamentaliștii islamiști, revista a răspuns provocărilor menținându-și tonul satiric și punând pe Allah într-o situație de nedescris. Vechiul sediu a fost incendiat pe 2 noiembrie 2011. Pe 7 ianuarie 2015, în cadrul unei ședințe editoriale, a fost atacat și noul sediu al săptămânalului satiric din Paris. Atacul asupra revistei Charlie Hebdo a provocat 12 morți și 11 răniți, iar atacatorii au fost uciși două zile mai târziu de forțele speciale de poliție.

 Pentru că seamănă vânt și culeg furtună. (Os. 8:7)
Adevărata cauză a crimelor de la Charlie Hebdo este ignoranța. Pe de o parte, din partea celor care au provocat-o, pe de altă parte, din partea celor care au participat la ea. Unde este limita dintre o glumă curajoasă și o batjocură fără gust? Dacă ar fi știut că cine seamănă vânt culege furtună, cred că ar fi procedat altfel. Este chiar atât de important să-i umilești pe alții?
Acesta este un exemplu bun pentru noi, ca să nu facem astfel.
Aceasta este pe de o parte.
Pe de altă parte, dacă doctrina învierii ar fi fost cunoscută și luată în serios, este probabil ca nici această crimă să nu fi avut loc. Desigur, ei nu pun preț pe viața lor sau a celorlalți, dacă pot primi imediat mântuirea veșnică, fără înviere. Nu vă mirați dacă azi sau mâine se întâmplă și aici, iar un bărbat își ucide fratele, în credința că 72 de fecioare îl așteaptă când va muri.

Conform interpretării Bibliei făcute de predicatorii protestanți timpurii, dacă murim, răsplata noastră veșnică poate fi dată de Dumnezeu numai la înviere (Daniel 12:2, Ioan 5:28,29). Până atunci, moartea este un somn dulce (Luther Martin). Din păcate, acest lucru a fost uitat sau este interpretat greșit în multe cercuri, din moment ce lumea noastră creștină de credință de astăzi – și din trecut – se află încă sub influența scriitorilor păgâni. Renumitul teolog protestant (luteran) Oscar Cullmann a atras atenția asupra acestui lucru: Nemurirea sufletului sau învierea morților? Mărturia Noului Testament. (Prelegerea Ingersoll, 1955. Londra: Epworth.)
În prefața sa, el scrie: „Nici o altă publicație a mea nu a evocat un asemenea entuziasm sau o ostilitate violentă. Acest studiu s-a bazat pe exegeză și, până acum, niciun critic de amploare nu a încercat să mă respingă prin exegeză”.
 
În concluzia sa, el avertizează că învățăturile marilor filozofi, Socrate și Platon, nu pot fi în niciun fel însoțite de învățăturile Noului Testament, adică nu pot fi împăcate. Dar persoanele, viețile și moartea lor pot fi încă respectate de creștini, așa cum au demonstrat apologeții din secolul al II-lea.
Cartea a fost pe world wide web și această pagină a fost vizitată de 205.718 ori, apoi textul a fost eliminat, mă întreb de ce? A dat faliment ziarul sau a deranjat pe cineva de sus dacă citeau cartea mai multe persoane?
 
De asemenea, citind cartea, a apărut întrebarea - deoarece acesta nu este un studiu voluminos, dacă poate Cullmann știa mai multe despre lucruri decât îndrăznea să scrie, temându-se de alte complicații? S-ar putea să existe în Biblie niște inserții străine care strica armonia internă a cărții sfinte și de aceea predicatorii protestanți de astăzi cad în număr mare în mâinile unei ideologii greșite?
Și desigur, dacă s-ar afla aceste lucruri, cu siguranță ar fi un avantaj pentru teologia protestantă, pentru că, după cum vedem, este în declin numeric.
Prin urmare, nu este de mirare că, dacă astfel de date ar exista, acestea ar fi păstrate sub un lacăt cu șapte sigilii, astfel încât partea protestantă să nu câștige un avantaj în dezbaterile teologice, ca de exemplu că Matei 10:28 a fost cunoscut altfel de anumiţi scriitori din secolul I-III.

"Minciuna are o mie (1000) de feţe!" (proverb ebraic)

RUGĂMINTE
Un proverb ebraic spune avertizând: "Minciuna are o mie (1000) de feţe!"
Vă rog să recomandaţi grupul nostru şi blogul din link ca să salvăm cât mai mulţi oameni din minciuna spusă şi înflorită în diferite forme ale ei, de Diavolul în Eden (Geneza caitolul 3):
Hotărât că nu veţi muri!
https://sufletulestemuritor.blogspot.com/2022/10/intrebati-pe-cei-ce-cheama-mortii-si-pe.html
Până când vom suferi printre noi aceste minciuni ale Diavolului despre starea celor morţi? Vedeţi că noi care ştim adevărul trebuie să ajutăm şi pe alţii, atât cât putem. Şi Dumnezeu ne va binecuvânta cu roadele adevărului şi dreptăţii în lumea veşnică în care vom fi, alături de El şi Fiul Său, fără minciunile lui Satan, Diavolul viclean şi plin de răutate. Glorie, Aleluia!

Har şi pace tuturor iubitorilor de adevăr biblic (Ioan 17:17)!

Vă invit în grupul: Discuţii despre starea omului în moarte

În acest grup discutăm, un subiect central:

Ce spune Dumnezeu şi ce spune Satan

-      Care este starea omului în moarte?

-      Ce se întâmplă între clipa morţii şi înviere?

-      Dacă eşti interesat de discuţii asupra strării celor morţi până la înviere, dacă sufletul este nemuritor prin naştere sau nu, dacă există moartea sufletului sau nu, dacă există iad în care oamenii sunt chinuiţi veşnic sau nu, dacă toţi oamenii vor fi mântuiţi sau nu şi cui i se acordă mântuire, le poţi pune pe acest grup, şi poţi invita şi pe alţii să se alăture, fie la prezentarea acestor subiecte, fie la dezbaterea lor:

https://www.facebook.com/groups/2865160810387973

Puteţi recomanda şi aces blog care analizează starea omului în moarte:

Ce spun Dumnezeu şi Satan în cea mai veche controversă, despre moarte (Geneza capitolul 3)?

De partea cui vei fi?

A lui Dumnezeu sau a Diavolului?

https://sufletulestemuritor.blogspot.com/

 

 

Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc?

 Atenţie mare la ce apărăm!
Toţi cei care cred că apărând frenetic doctrine omeneşti - cum se spune în popor "cu dinţii"  - apără de fapt Biblia, pe care nu au citit-o niciodată cu atenţie, au un mare dezavantaj. Să nu uităm că Satan Diavolul a citit Biblia şi a argumentat din ea. Evident greşit. Deci el este în spatele tuturor argumentelor şi a dogmelor false.

Din analele istoricilor aflăm cu stupoare că pe timpul împăratului roman Teodosie I în anul 381, la Sinodul ecumenic de la Constantinopol, participanţii au chemau duhurilor celor morţi sau întrebau pe sfinţii cei morţi ca să le răspundă în materie de credinţă şi Biblie.

Dar iată ce ne învaţă un profet al adevăratului Dumnezeu:

Isaia 8:19. Dacă vi se zice însă: "Întrebaţi pe cei ce cheamă morţii şi pe cei ce spun viitorul, care şoptesc şi bolborosesc", răspundeţi: "Nu va întreba oare un popor pe Dumnezeul său? Va întreba el pe cei morţi pentru cei vii?

Nemurirea sufletului sau invierea mortilor? - Oscar Cullmann

Oscar Cullman scria despre doctrina sufletului nemuritor că nu se poate justifica cu Noul Testament şi nu se poate suprapune peste învăţătura despre învierea din morţi, ea provenind din gândirea păgână a vechilor greci.

Aşadar vă supun atenţiei această carte scoasă de Editura Herald în anul 2007, dar şi la EMAG, o lucrare interesantă a lui Oscar Cullmann intitulată provocator: Nemurirea sufletului sau învierea morţilor? Eu am cumpărat cartea dela un anticariat.

Oscar Cullmann (25 februarie 1902, Strasbourg - 16 ianuarie 1999, Chamonix) a fost un teolog luteran. El a ţinut o prelegere şi a scris o carte având numele "Nemurirea sufletului; sau, Învierea morților?: Mărturia Noului Testament." Ingersoll Lecture, 1955. Londra: Epworth.

https://www.emag.ro/nemurirea-sufletului-sau-invierea-mortilor-oscar-cullmann-her973-7970-98-5/pd/EHH750BBM/

Tu de care parte eşti? De partea lui Dumnezeu sau a lui Satan?

 

Har şi pace tuturor de la Dumnezeu Tatăl şi de la Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, Fiul Său!

Există viaţă după moarte, până la înviere? Sau singura speranţă pentru cei care mor este învierea? Ce seîntâmplă cu morţii până la înviere?

Mulţi credincioşi vin în apărarea adevărului biblic că speranţa pentru cei ce mor, este învierea (atât a trupului cât şi a sufletului) şi nu nemurirea sufletului - o doctrină păgână şi înşelătoare despre sufletul uman, muritor.

Este foarte important să ştim dacă murim sau nu murim, chiar şi cu sufletul!? Ce spun Dumnezeu şi Satan, în cea mai veche controversă despre moarte? Dumnezeu spune că murim, iar Satan spune că nu murim. Tu de care parte vei fi? Vei asculta de Dumnezeu sau de Satan? Te vei lăsa influenţat de Dumnezeu adevărului sau de Diavolul înşelător al minciunii?

Conform Domnului nostru Isus, toţi cei care au murit sunt cu toţii la un loc în morminte, unde aşteaptă învierea şi judecata (Ioan 5:28,29)? Îi vei răstălmăci vorbele sau vei rămâne la cuvântul Său?

Cunoşti tu road nefaste ale credinţei în nemurirea sufletului?

“pomul rău nu poate face roade bune” Matei 7:18

“adevărul vă va face liberi” Ioan 8:32

Credinţa în nemurirea sufletului conduce la nişte implicaţii teologice profunde. Această învăţătură este ca rădăcina unui copac care alimentează tot copacul.

În primul rând, îl face pe om să respingă idea de moarte, îl pune să creadă că e nemuritor şi astfel subminează interesul pentru înviere şi pune într-un con de umbră importanţa învierii. Dacă există nemurirea sufletului, nici sufletul Domnului nostru Isus Christos n-a murit, ori Biblia scrie clar că el şi-a dat sufletul la moarte (Isaia 53:10,12).

În al doilea rând, subminează importanţa pocăinţei şi împinge pe oameni să creadă în posibilitatea salvării păcătoşilor după ce aceştia mor nepocăiţi (purgator, rugăciuni ptr. morţi, ofrande date spre salvarea sau ameliorarea stării lor, mântuirea universală, etc., Ioan 3:3).

În al treilea rând, credinţa în nemurirea sufletului alimentează spiritismul (că poţi vorbi cu morţii), alimentează frica de morţi (că morţii pot face rău), alimentează închinarea la morţi (că morţii pot face bine), alimentează purgatorul (că cei care au murit ca nedrepţi mai pot fi salvaţi),

alimentează transmigraţia sufletelor (că sufletul morţilor se poate naste din nou în alt trup, fie de om, fie de animal), alimentează idei false despre judecata lui Dumnezeu asupra păcătoşilor ce au murit (că sunt chinuiţi etern în foc), făcându-l un zeu sadic, ca cei din mitologiile păgâne.

Să ne oprim asupra acestui ultim aspect deoarece este cel mai grav, echivalând cu o hulă împotriva lui Dumnezeu, făcând din credincioşi “hulitori ai lui Dumnezeu”, vorbind “nebunii” la adresa lui Dumnezeu, fără ca ei să îşi dea seama (Iov 42:8, Apocalipsa 12:9).

Nu vă lăsaţi influenţaţi de tradiţii şi traduceri 

Dacă aveti întrebări importante despre suflet, citiţi Biblia română cu atenţie. Verificaţi tradiţiile din popor sau biserică cu Biblia în mână. Înainte de a intra într-o cercetare despre un subiect din Biblie, asiguraţi-vă că versetul pe care vă bazaţi a fost tradus corect - dacă nu vă descurcaţi cu textul ebraic sau grec al Bibliei, apelaţi la unul care cunoaşte. Apoi, faceţi-vă o listă cu versetele din Biblie unde apare cuvântul suflet.

Comparaţi versetele din lista făcută între ele. Lăsaţi contextul să vorbească. Dacă nici aşa nu ştiţi să vă decideţi ce să credeţi despre ce aţi citit, rugaţi-l pe Dumnezeu să vă ajute în căutarea adevărului. Căutaţi răspunsurile despre suflet în Biblie, ele sunt acolo. Dacă aveţi o întrebare despre suflet, Dumnezeu vă va ajuta şi vă va da o înţelegere corectă din Biblie.

Dacă aveţi o întrebare despre viaţă şi moarte, Dumnezeu vă va răspunde. Condiţia este să fiţi sincer. Nu uitaţi că Biblia a fost scrisă în limba ebraică şi greacă. Pentru a evita greşeli de traducere, intenţionate sau neintenţionate, pe care trebuie să le evităm, încercaţi să vă procuraţi un interlinear ebraic-român sau grec-român. Dacă cunoaşteţi limba engleză vă recomand:

https://biblehub.com/

Dacă eşti interesat de discuţii asupra doctrinei nemuririi sufletului, iad şi mântuire te poţi înscrie în grupul Discuţii despre doctrina nemuririi sufletului, iad şi mântuire.

Discuţii despre doctrina nemuririi sufletului, iad şi mântuire.

https://www.facebook.com/groups/2865160810387973

Puteţi citi un blog care analizează starea omului în moarte:

Ce spun Dumnezeu şi Satan în cea mai veche controversă?

https://sufletulestemuritor.blogspot.com/