Despre
suflet (sufletul altfel spus)
Sufletul este un
capitol mult dezbătut în lingvistica din toate timpurile. Însă cine l-ar putea
cunoaşte mai bine decât Cel ce l-a creat, deoarece şi Creatorul are un suflet
al Său:
"Iată Robul Meu,
pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Îşi găseşte plăcere sufletul Meu (ebr.
nafşi). Am pus Duhul Meu (ebr. ruhi) peste El; El va vesti neamurilor
judecata." (Isaia 42:1)
În textul citat vedem
cuvintele "sufletul meu" şi "duhul meu" ca două stări care
arată două aspecte diferite: sufletul este legat de plăcere (senzaţie), iar
duhul de judecată (intelect).
De reţinut: cuvântul
"suflet", în ebraica este "nepheşh" (nefeş), în greacă este
"psyche", iar în latină este “anima”.
Să vedem aşadar cum
este descris "sufletul" în Biblie, de către Dumnezeu:
- Conform cu textul
ebraic, "sufletul" este în sânge şi s-ar fi putut mânca împreuna cu
sângele (lucru interzis în Legea lui Dumnezeu, dată lui Moise):
"Ak (Dar) basar
(carnea) benafsow (cu sufletul în) damow (sânge) lo (nu) tokelu (mâncaţi)
Geneza 9:4
"Pentru că
sufletul (nefeş) cărnii (basar) este în sânge (damow) şi vi l-am dat pentru
altar spre a face ispăşire pentru sufletele voastre, deoarece sângele este cel
care face ispăşire pentru suflet." Levitic 17:11
Locul sufletului în
trupul uman, conform ştiinţei lui Dumnezeu este în sânge:
"Numai ia aminte
să nu mănânci sângele; pentru că sângele (damow) are în el sufletul (nefeş); şi
să nu mănânci sufletul (nefeş) cu carnea (basar)." (Deuteronom 12:23).
- Conform cu textul
ebraic, "sufletul" poate mânca sânge (lucru interzis) şi carne,
deoarece sufletul este în sângele care inundă tot trupul - deci şi în gură,
arătând prin asta că sufletul este partea senzorială din om, însumând
totalitatea simţurilor umane (gustă, simte, place, etc.):
"Dacă s-ar
întâmpla să mănânce cineva a treia zi din carnea jertfei lui de mulţumire,
jertfa lui nu va fi primită şi nu se va ţine în seamă celui ce a adus-o: ci va
fi un lucru urâcios şi, sufletul (nefeş) care va mânca din ea, îşi va purta
nelegiuirea."
Sufletul vinovat de
nerespectarea Legii lui Dumnezeu, trebuia pedepsit şi dat spre nimicire
(moarte), fapt ce arată că nu era nemuritor şi nu era separabil de trup, cum
credeau filozofii păgâni:
"dar sufletul
(nefeş) care, găsindu-se în stare de necurăţie, va mânca din carnea jertfei de
mulţumire care este a DOMNULUI, să fie nimicit din poporul său." Levitic
7:20
"Sufletul
(nefeş) care va mânca sânge de orice fel va fi nimicit din poporul său."
Levitic 7:27
Sufletul este antropomorf
ca şi trupul, căci de fapt sufletul ghidează trupul, la fel cum un program
ghidează un robot în ingineria robotică:
"De aceea am zis
fiilor lui Israel: "Nici un suflet (nefeş) dintre voi să nu mănânce sânge,
şi nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru să nu mănânce sânge."
Levitic 17:12
Poziţia lui Dumnezeu
este clară în aceste texte, aici El vorbeşte nu Moise. Moise a fost doar o gură
folosită de Dumnezeu, ca să spunem aşa. Dumnezeu este cel mai mare dintre toţi
lingviştii şi folozofii lumii din toate timpurile. Ne vom ghida după ce spune
El, nu după cum spunea Platon. Avem aşadar “poziţia oficială” a lui Dumnezeu
despre suflet, nu a unui om pe nume Moise, cum cred unii:
"Orice suflet
(nefeş), fie născut în tară, fie străin, care va mânca dintr-un animal sălbatic
mort sau sfâşiat, să-şi spele hainele, să se scalde în apa şi va fi necurat
până seara; apoi va fi curat." Levitic 17:15
Aşadar, sufletul
totalizează simţul omenesc. Sufletul este echivalent (sinonim) cu simţul,
sufletul fiind simţul. Altfel spus simțul este un program special de percepţie
a omului creat de Dumnezeu sau altfel spus capacitatea fiziologică a
organismelor care asigură date pentru percepție.
Simțurile au fost
cunoscute şi clasificate din antichitate:
- a vedea, percepție
vizuală cu ochii
- a auzi, percepție
auditivă cu urechile
- a mirosi, percepție
olfactivă cu nasul
- a gusta, percepție
gustativ cu limba
- a pipăi, percepție
tactilă cu pielea
- intuiţia - numită
şi „al șaselea simț”
- senzaţia
intelectuală (bună, confuză sau rea: plâns, râs, durere, nesiguranţă, etc.)
Exemple de simțuri
Simțul vizual (văzul)
Simțul auditiv
(auzul)
Simțul olfactiv
(mirosul)
Simțul gustativ
(gustul)
Simțul tactil
(mecanorecepția)
Simțul termic
(termocepția)
Simțul timpului
(cronocepția)
Simțul spațiului
Simțul setei
Simțul foamei
Simțul mâncărimii
Simțul presiunii
Simțul orientării
Simțul durerii
(nocicepția)
Simțul mișcării
(propriocepția)
Simțul preaplinului
Simțul nevoii de
oxigen
Simțul echilibrului
(echilibriocepția)
Simțul oboselii
- Iată de ce conform
cu textul ebraic, "sufletul" se poate usca (ofili):
"Şi acum ni s-a
uscat sufletul (nefeş): nu mai este nimic! Ochii nostrii nu văd decât mana
aceasta." Numeri 11:6
- Iată de ce conform
cu textul ebraic, "sufletul" poate atinge lucruri necurate:
"Orice lucru de
care se va atinge cel necurat va fi necurat; şi sufletul (nefeş) care se va
atinge de el să fie necurat până seara." Numeri 19:22
- Iată de ce conform
cu textul ebraic, "sufletul" poate fi sfâşiat ca de un leu:
"Scapă-mă de
toţi cei care mă urmăresc şi eliberează-mă, ca să nu sfâşie sufletul (nefeş)
meu ca un leu care te face bucăţi, ..." Psalmii 7:1,2
- Iată de ce conform
cu textul ebraic, "sufletul" poate merge în groapă (mormânt):
"ca să-i
păzească sufletul (nefeş) de groapa şi viaţa de loviturile sabiei."
"sufletul
(nefeş) i se apropie de groapă, şi viaţa de vestitorii morţii."
"Dumnezeu mi-a
izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă, şi viaţa mea vede lumina!"
"ca să-i ridice
sufletul (nefeş) din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii." Iov
33:18,22,28,30
"DOAMNE, Tu
mi-ai scos sufletul (nefeş) din Locuinţa morţilor (şheol), Tu m-ai ţinut cu
viaţă în mijlocul celor ce se coboara în groapă." Psalmii 30:3
Şi iată de ce poţi
vorbi din simţământ, "simţind cu alţii":
Încolo, toţi să fiţi
cu aceleaşi gânduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi, smeriţi.
(1Petru 3:8)