Lămuriri pentru prietenii mei foarte religioşi în ale nemuririi sufletului, dar care nu se informează suficient (cum ar trebui chiar după Scripturi, a se compara Proverbe cap. 2). Din această cauză intră în extreme, cum ar fi, abandonarea doctrinei adevărate despre moartea sufletului şi îmbrăţişarea doctrinei greşite a nemuririi sufletului.
Dumnezeu este iubire, de aceea dragostea Sa pentru cei ce-l iubesc nu va pieri niciodată. Dacă ne vom pocăi cu adevarat, iubind pe Dumnezeu, pe Domnul Iisus, Fiul Său şi pe semenii noştrii, nu vom pieri niciodata. Moartea-i ca un somn. Chiar dacă vom muri, vom învia la viaţă veşnică şi binecuvântată. Şi vom fi veşnic fericiţi! Aşadar murim sau nu murim? Chiar şi cu sufletul? Ce spun Dumnezeu şi Satan în cea mai veche controversă? Nu te lăsa înşelat de Diavol!
Faceți căutări pe acest blog
sâmbătă, 27 septembrie 2014
30. Şi atunci cum învie trupul dacă este ars complet?
Lămuriri pentru prietenii mei foarte religioşi în ale nemuririi sufletului, dar care nu se informează suficient (cum ar trebui chiar după Scripturi, a se compara Proverbe cap. 2). Din această cauză intră în extreme, cum ar fi, abandonarea doctrinei adevărate despre moartea sufletului şi îmbrăţişarea doctrinei greşite a nemuririi sufletului.
miercuri, 24 septembrie 2014
Cât de tare crezi în înviere?
Dacă un om merge în junglă şi este mâncat de un animal, iar acel animal moare şi este mâncat de diferite animale, iar acele animale sunt mâncate de alte animale, etc., ce mai învie din el?
Doamna punea această întrebare, cu scopul de a demonstra că trebuie să existe un suflet nemuritor, căci altfel nu ar avea rost să crezi, şansa învierii, din perspectiva ei fiind nulă. Deci domnia sa era sceptică în privinţa învierii (nu credea în înviere) şi singura speranţă pentru dânsa era nemurirea sufletului... ceva care iese din om şi se duce la Dumnezeu.
Ei bine, creştinii din primul secol de la Roma, nu erau sceptici, deşi printre ei erau mulţi martiri mâncaţi de animalele sălbatice din arene, după care rămâneau numai excrenetele sau fiind arşi în foc, după care rămânea numai cenuşa. Şi totuşi nu şi-au pus această problemă, deoarece în crezul lor scrie: "cred în învierea cărnii (trupului)".
Crezul de la Roma (secolul II)
Biblia arată clar că va fi o înviere (Ioan 5:28,29). Cum se va face doar Dumnezeu ştie în mod cert. Învierea este o taină, chiar şi atunci când trupul rămâne intact. Ştiinţa omenească încă nu a reuşit performanţa readucerii unui mort la viaţă, darămite învierea lui din cenuşa rămasă după ardere sau din excrementele unor animale. Dar dacă omul nu este capabil, nici Dumnezeu nu ar fi?
Apa constituie aproximativ 70-72% din ţesuturile corpului uman, aproximativ 80% din sânge, aproximativ 90% din creier... etc..
"Informaţia" corectă este cea care păstrează misterele a toate. Iar Cel care le dezleagă pe toate este Dumnezeu:
vineri, 12 septembrie 2014
În corespondenţă "Despre suflet"
Slăvit şi onorat să fie Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc şi Fiul său, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, în veci de veci! Amin!
http://sufletulestemuritor.blogspot.ro/2013/07/practica-adaosurilor-la-textele.html
Vă doresc multă sănatate şi o lectura plăcută şi ziditoare.
joi, 11 septembrie 2014
Jmecheriile "cărturarilor"
"Vai de voi, cărturari şi farisei făţarnici! Pentru că voi sunteţi ca mormintele care nu se văd şi peste care oamenii umblă fără să ştie." (Luca 11:44)
Domnul Isus le-a reproşat multe lucruri acestor două categorii: cărturari şi farisei. Un atribut al ambelor categorii a fost făţărnicia. Făţărnicia este atunci când cunoşti adevărul, dar nu eşti consecvent cu el.
Oare în zilele noastre există aceste două categorii?
Da! În cazul în care aceşti cărturari şi farisei din zilele noastre – deşi cunosc bine textul ebraic şi grec – redau greşit cuvintele originale; cum putem numi practica lor altfel decât “jmecheriile cărturarilor” (zilelor noastre)?
Iată de exemplu cum sună un text falsificat din Isaia 53:10-12:
„Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă Dar, după ce Îşi va da viaţa (aici în ebraică este napšô) ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui. Va vedea rodul muncii sufletului (aici în ebraică este napšô) Lui şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu, şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că S-a dat pe Sine (aici în ebraică este napšô) însuşi la moarte, şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.”
Vedem că un singur cuvânt identic în toate cele trei versete (care în ebraică este napšô), a fost redat în trei moduri diferite: viaţa, sufletul şi sine, când în toate cele trei locuri trebuia redat doar cu sufletul. Ce înseamnă acest lucru dacă nu o jemecherie a cărturarilor moderni? Evident, ei au dorit să ascundă că Domnul Isus a murit şi cu sufletul, căci altfel ar fi stricat dogma lor, care spune că El a murit doar cu trupul, nu şi cu sufletul. Aşa că printr-o falsificare a textului au sprijinit o dogmă falsă. De ce au făcut asta? Deoarece ei nu mai cred în adevăr, ca şi cărturarii şi fariserii secolului I.
În mod normal, cuvântul napšô din textul de la Isaia 53:10-12 trebuie redat consecvent în aceeaşi formă:
„Domnul a găsit cu cale să-L zdrobească prin suferinţă Dar, după ce Îşi va da sufletul său (napšô) ca jertfă pentru păcat, va vedea o sămânţă de urmaşi, va trăi multe zile, şi lucrarea Domnului va propăşi în mâinile Lui. Va vedea rodul muncii sufletului (napšô) său şi se va înviora. Prin cunoştinţa Lui, Robul Meu cel neprihănit va pune pe mulţi oameni într-o stare după voia lui Dumnezeu, şi va lua asupra Lui povara nelegiuirilor lor. De aceea Îi voi da partea Lui la un loc cu cei mari, şi va împărţi prada cu cei puternici, pentru că Şi-a dat sufletul său (napšô) la moarte, şi a fost pus în numărul celor fărădelege, pentru că a purtat păcatele multora şi S-a rugat pentru cei vinovaţi.”
Atât timp cât într-un text apare un cuvânt care are corespondent bine stabilit în limba română, el nu poate fi substituit.
Isaia 53:10-12 este confirmat de Psalmul 16:9: “căci nu-mi vei lăsa sufletul meu (napsi) în Locuinţa Morţilor (Şheol)” şi Fapte 2:27 “căci nu-mi vei lăsa sufletul meu (psychen mou) în Locuinţa Morţilor (Hades)”.
Acelaşi cuvânt ebraic este atât în Isaia 53:10 cât şi în Isaia 53:12. Cât de sinceri au putut fi, traducându-l odată cu “viaţă” şi odată cu “sine însuşi” în ciuda contextului şi a faptului că aceste cuvinte (sine însuşi, viaţa) îşi au corespondentul lor bine definit în limba ebraică, după cum şi traducătorii ştiau? Această stereotipie care susţine că nu există nici o diferenţă de sens ci doar de formă între viaţă, suflet şi duh şi prin urmare aceste cuvinte pot fi inter-schimbabile după bunul plac şi gust a fiecăruia, trebuie aruncată în lada de gunoi a lingvisticii.
Există diferenţe între suflet şi viaţă? Da. Sufletul poate mânca, poate bea, se
poate veseli, se poate odihni.
"şi voi zice sufletului meu: "Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te!" (Luca 12:19)
Cum ar suna dacă viaţa şi sufletul ar fi cuvinte inter-schimbabile?
"şi voi zice vieţii mele: "Viaţă, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te!" (Luca 12:19)
Ciudat, nu?
Da, există diferenţă între suflet şi viaţă. Sufletul este totalitatea proceselor psihice, pe când viaţa este puterea brută ce stă la baza acestora, susţinând sufletul. Nu poţi să zici luminii de la bec că este curentul; curentul doar susţine lumina din bec. Cam aşa ar fi dacă am spune că sufletul este viaţa. Sufletul este mai ceva ca viaţa, după cum lumina este mai ceva decât curentul. Astfel înţelegem de ce în Biblie se face diferenţa între suflet şi viaţă.
Din mărturia unui tânăr evreu înaintea regelui Antiochus Theos Epifanes, din
secolul II î.e.n. se poate arăta clar că atât trupul cât şi sufletul pot fi
date la moarte, deci şi sufletul este muritor.
“Iar eu, precum şi fraţii mei, şi trupul şi sufletul mi-l dau pentru legile părinteşti, rugându-mă lui Dumnezeu, ca să nu întârzie a Se milostivi spre poporul acesta şi pe tine prin certări şi prin bătăi să te facă să mărturiseşti cum că El singur este Dumnezeu.” 2Macabei 7:37.
Din mărturia apostolului Pavel, se pot arăta cuvintele “suflet” şi “duh” ca fiind două cuvinte diferite nu numai ca formă scriptică, ci şi ca sens.
"Dumnezeul păcii să vă sfinţească El însuşi pe deplin: şi duhul vostru (în greacă: "umon to pneuma") şi sufletul ("kai e psyche") şi trupul ("kai to soma") să vă fie păzite ireprosabile, fără vină, la venirea Domnului nostru Isus Hristos." 1Tesaloniceni 5:23
"Căci Cuvântul lui Dumnezeu este viu şi lucrător, mai tăietor decât orice sabie cu două tăişuri; pătrunde până acolo că desparte sufletul (psyches) şi duhul (pneumatos), atât încheieturile cât şi măduva şi judecă gândurile şi intenţiile inimii." Evrei 4:12
Din mărturia rugăciunii episcopului martir Policarp al Smirnei, secolul II se poate arăta că şi sufletul învie, deci mai întâi trebuie să moară.
"Atotputernice Dumnezeule, Tată a iubitului şi binecuvântatului tău slujitor, Isus Christos, prin care am ajuns la cunoştinţa ta, Dumnezeul îngerilor, a puternicilor, a tuturor creaturilor şi a tuturor celor drepţi, care trăim înaintea feţei tale: Te preamăresc, că m-ai socotit vrednic pentru această zi şi acest ceas, ca să am parte la numărul martirilor tăi, în paharul Christosului tău, la învierea sufletului şi a trupului la viaţa veşnică prin neputrezirea din duhul sfânt.
Dacă aveti întrebari importante cu privire la acest subiect, vă invit să studiaţi articolele biblice de pe blogul care se ocupă de acest caz:
Murim Sau Nu Murim? Ce Spun Dumnezeu Si Satan In Cea Mai Veche Controversa?
http://sufletulestemuritor.blogspot.com/
Să stăm de veghe cum se cuvine şi să-l rugăm pe Tatăl nostru ceresc să ne ajute la aceasta. Să nu ne lăsăm furaţi de nici o ideologie străină de Biblia veche. Aceasta este rugăciunea mea, pentru mine şi toţi cititorii acestei apologii. În numele Fiului său mă rog, Amin!
Dumnezeu să ne binecuvânteze prin adevărul Său nepieritor şi să ne dea o minte ageră şi înţeleaptă, spre slava Sa şi a Fiului Său şi spre mântuirea noastră! Amin!
Dumnezeu să aibă milă de noi. Amin!
miercuri, 10 septembrie 2014
Autori celebrii care au studiat ce spune Biblia în legătură cu nemurirea sufletului, iad şi mântuire
Har, pace şi binecuvântare de la Dumnezeu, Tatăl nostru din ceruri şi de la Fiul său, Domnul şi Mântuitorul nostru! Slăvit şi onorat să fie Dumnezeu, Tatăl nostru ceresc şi Fiul său, Domnul şi Mântuitorul nostru Isus Christos, în veci de veci! Amin!
Autori recomandaţi, ptr. cei care doriţi să vă adânciţi în cercetări
Edward William Fudge, Focul care mistuie
https://www.amazon.com/Fire-That-Consumes-Historical-Punishment/dp/1608999300
Edward Fudge
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Edward William Fudge
Născut la 13 iulie 1944
Lester, Alabama
A murit pe 25 noiembrie 2017 (la vârsta de 73 de ani)
Houston, Texas
Reședința Houston, Texas
Naţionalitate americană
Studii: Alma mater Abilene Christian University, Universitatea din Houston Colegiul de Drept
Angajator The Lanier Law Firm, LLP
Cunoscut pentru anihilaționism
Site-ul web www.edwardfudge.com
Edward William Fudge (13 iulie 1944 – 25 noiembrie 2017) a fost un teolog și avocat creștin american, cel mai bine cunoscut pentru cartea sa The Fire that Consumes, în care argumentează împotriva interpretărilor tradiționaliste creștine ale Iadului. El a fost numit „unul dintre cei mai de seamă savanți despre iad” de The Christian Post. El este subiectul filmului independent din 2012 Hell and Mr. Fudge.
https://en.wikipedia.org/wiki/Edward_Fudge
Edwin LeRoy From, Credința condiționată a părinților noștri
https://www.amazon.com/Conditionalist-Faith-Our-Fathers-Volumes/dp/B000UD7VJU
(disponibil online)
Le Roy Edwin Froom (16 octombrie 1890 – 20 februarie 1974) a fost un pastor și istoric adventist de ziua a șaptea ale cărui numeroase scrieri au fost recunoscute de colegii săi ca fiind valoroase.
Le Roy Froom
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Le Roy E. Froom
Născut la 16 octombrie 1890
A murit la 20 februarie 1974 (la vârsta de 83 de ani)
Parcul Takoma
Ocupație protestantă, istoric adventist de ziua a șaptea
Parte dintr-un serial pe
A șaptea zi
Biserica Adventistă
Implicat în
- adventismului de ziua a șaptea
- istorie
- teologie
- organizarea bisericii AZS
- reviste
- serviciu pastoral
- relaţiile AZS cu ministerele şi mass-media
- dialog inter-religios în adventism şi alte culte
- promovarea adventismului de ziua a șaptea
Oscar Cullman, Nemurirea Sufletului Sau Învierea Din Morţi
Oscar Cullmann
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Oscar Cullmann (25 februarie 1902, Strasbourg – 16 ianuarie 1999, Chamonix) a fost un teolog creștin de tradiție luterană. El este cel mai bine cunoscut pentru munca sa în mișcarea ecumenica și a fost parțial responsabil pentru stabilirea dialogului între tradițiile luterane și romano-catolice. Datorită muncii sale ecumenice intense, colegul lui Cullmann la Basel, Karl Barth, a glumit cu el că piatra sa funerară va purta inscripția „consilier a trei papi”.
A fost invitat să fie observator la Conciliul Vatican II.
Lucrări alese
Printre lucrările importante ale lui Cullmann se numără:
Botezul în Noul Testament
Hristos și Timpul
Petru: ucenic, apostol și martir
Hristologia Noului Testament
Închinarea creștină timpurie
Mântuirea în istorie
Nemurirea sufletului sau învierea trupului: Mărturia Noului Testament (disponibil online)
Dacă aveti întrebari importante cu
privire la acest subiect, vă invit să studiaţi articolele biblice de pe blogul
care se ocupă de acest caz:
Murim Sau Nu Murim? Ce Spun Dumnezeu Si Satan In Cea Mai Veche Controversa?
http://sufletulestemuritor.blogspot.com/
Să stăm de veghe cum se cuvine şi să-l rugăm pe Tatăl nostru ceresc să ne ajute la aceasta. Să nu ne lăsăm furaţi de nici o ideologie străină de Biblia veche. Aceasta este rugăciunea mea, pentru mine şi toţi cititorii acestei apologii. În numele Fiului său mă rog, Amin!
Dumnezeu să ne binecuvânteze prin adevărul Său nepieritor şi să ne dea o minte ageră şi înţeleaptă, spre slava Sa şi a Fiului Său şi spre mântuirea noastră! Amin!
Dumnezeu să aibă milă de noi. Amin!