Diferenţe între manuscrise la Apocalipsa 20:4,5 (bine de ştiut)

 BINE DE ŞTIUT
Unele dintre manuscrisele biblice vechi au anumite diferenţe între ele.
Iată un astfel de caz, cercetat şi relatat de Işfa Alin, din Arad.
---
În Apocalipsa 20:4-5 în versiunea Cornilescu este redat astfel: „...Ei au înviat, şi au împărăţit cu Hristos o mie de ani. Ceilalţi morţi n’au înviat pînă nu s’au sfîrşit cei o mie de ani. Aceasta este întîia înviere.”
Acest pasaj pe care l-am subliniat, este controversat în lumea religioasă, unii l-au pus în paranteze în Biblie, alţii îl socotesc o interpolare. În manuscrise, părţi din Apocalipsa 20:5 sunt omise astfel:
a) “οἱ λοιποὶ “="restul": A(V), 1611(XII), it_gig(XIII), vg(IV/V), Am?(IV?), Apollinaris(~390), Fulgentius(533), Vic?(IV?), Primasius(dupa 552), Augustine(430), Νestle-Αland editia a 27-a(2004).
b) “ἅ οἰ λοιποὶ “ :2329(X).
c) “καὶ οἱ λοιποὶ “=”şi restul”: (046(X): “λυποι”), 051(X), 35(XI), 424(XI), 757(XIII), (792(XIII): “λιποι”), 1006(XI), 1384(XI), 1841(IX/X), 1854(XI), 2050(1107), 2059(XI), 2060(1331), (2065(1480): “αι ̔ο λοἰποὶ”), 2074(X), M_A(Familia Q), it_ar(IX), vg_mss(IV/V), syr_h(616), cop_bo(IX), eth_pt(VI), arm_4(V), HF=(Hodges and Farstad, 1982. Zane C. Hodges and Arthur L. Farstad, The Greek New Testament According to the Majority Text. Nashville: Thomas Nelson, 1982; 2nd edition 1985.);
d) “ οἱ δὲ λοιποὶ “=”dar restul” : 469(XIII), 1862(IX/XI), 1888(XI), Textus_Receptus(1881) ;
e) omit intreaga propozitie: S(~350) ,82(X), 94(XII), 241(XI), 627(X), 920(X), 2030(XII), 2053_txt(XIII), 2062_txt(XIII), 2138(1072), 2377(XIV),M_K(?), syr_ph(VI),syr_h(616), Victorinus(IV), Beatus(798);
f) lacunar (textul este incomplet in manuscrise) : C(V), P(IX), 052(X), 459(1092), 1828(XI/XIII), 2351(X).
Acum care este cuvântul original din Apocalipsa 20:5?
Doar călăuzirea lui Dumnezeu ne poate ajuta să refacem originalul!
În primul rând, dacă finalul Apocalipsa 20:4 care nu este modificat, ci este autentic spune într-o traducere literală: „şi ei au revenit la viaţă, şi au domnit ca regi cu Christos o mie de ani”, atunci continuarea logică ar fi: „Aceasta este învierea cea dintâi”. Iar fraza: „Ceilalţi morţi n’au înviat pînă nu s’au sfîrşit cei o mie de ani” este o interpolare!
Tot pasajul după o traducere literală, redat armonios ar fi: „Şi am văzut nişte tronuri; şi ei au şezut pe ele, şi li s-a dat să facă judecată. Şi am văzut sufletele celor executaţi din cauza mărturiei despre Isus şi din cauza cuvântului lui Dumnezeu, şi cei care nu s-au închinat la fiară nici la imaginea ei, şi nu au primit semnul pe fruntea şi pe mâna lor; şi ei au revenit la viaţă, şi au domnit ca regi cu Cristos o mie de ani. Aceasta este învierea cea dintâi. Fericit şi sfânt este cel având parte de învierea cea dintâi! Asupra acestora moartea a doua nu mai are autoritate; ci, vor fi preoţi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos, şi vor domni ca regi cu El, cei o mie de ani.”
Acesta este Cuvântul original! În acest fel textul este cursiv, are continuitate, are logică.
Sursa
CALEACRESTINA.RO
Apocalipsa 20:4-5 - Un text despre înviere adăugat ! - Calea Creştină

Este MOARTEA o uşă spre o altă viaţă?

O analiză biblică atentă va arăta că moartea nu este o uşă spre o altă viaţă, ci învierea este acea uşă şi că până la înviere acea uşă este închisă pentru toţi, nefiind nici măcar o singură excepţie, gen Enoh, Ilie sau Moise (a se vedea Ioan 3:13).
Credinţa biblică despre moarte, din care citez, era următoarea: Moartea era privită ca un blestem şi nu ca o binecuvântare, deoarece închidea toate binecuvântările vieţii.
Concluzia ce se poate baza pe răspunsul Domnului Isus, şi al celorlalţi este, că Sfintele Scripturi nu ne învata că moartea era privită ca "viaţă de dincolo", ci era numită „adormire” !
Vedem ca toti oameni lui Dumnezeu din vechime au „adormit”:
    1 Imparati 2:10 David a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea lui David.
    1 Imparati 11:43 Apoi Solomon a adormit cu părinţii lui şi a fost îngropat în cetatea tatălui său, David. În locul lui a domnit fiul său Roboam.
    1 Imparati 14:20 Ieroboam a împărăţit douăzeci şi doi de ani; apoi a adormit cu părinţii săi. Şi în locul lui a împărăţit fiul său Nadab.
Şi lista continuă... inclusiv după ridicarea Domnului Isus la cer, care a biruit moartea, deoarece moartea încă nu a fost aruncată în lacul de foc, ca să fie distrusă pe vecie.
    Faptele apostolilor 7:59-60 Şi aruncau cu pietre în Ştefan, care se ruga şi zicea: „Doamne Isuse, primeşte duhul meu!” Apoi a îngenuncheat şi a strigat cu glas tare: „Doamne, nu le ţine în seamă păcatul acesta!” Şi, după aceste vorbe, a adormit.
    1 Corinteni 15:6 După aceea S-a arătat la peste cinci sute de fraţi deodată, dintre care cei mai mulţi sunt încă în viaţă, iar unii au adormit.
    1 Tesaloniceni 4:13 Nu voim, fraţilor, să fiţi în necunoştinţă despre cei ce au adormit, ca să nu vă întristaţi ca ceilalţi, care n-au nădejde.
    1 Corinteni 15:20 Dar acum, Hristos a înviat din morţi, pârga celor adormiţi.
Răspunsul la întrebare este că după moarte mergem în adormire, în dormitorul comun numit "Sheol" la evrei şi "Hades" la greci, iar la noi "Locuiţa morţilor". Doar în poveştile religioase păgâne, morţii erau duşi într-o altă viaţă, unde uşa era păzită de câinele Cerberus, care avea trei capete.