Nemurirea sufletului sau învierea morților? de Oscar Cullmann
Oscar Cullmann, D.Th, D.D., a fost profesor la Facultatea de Teologie a Universității din Basel și al Sorbonnei din Paris. Lucrarea de față este traducerea unui studiu publicat deja în Elveția (Mélanges offersts à KARL BARTH à la occasion de 70 de ani de la Reinhardt, Bâle, 1956) [Theologische Zeitschrift, N. 2, pp. 126ff] Vezi, de asemenea, Verbum Caro [1956], pp. 58ff.) Din care a apărut un rezumat în diferite periodice franceze.
Prefaţă"Nici o altă publicație a mea nu a provocat un astfel de entuziasm sau o ostilitate violentă. Exegeza a stat la baza acestui studiu și până acum nici un critic de o mare varietate nu a încercat să mă respingă prin exegeză".IntroducereIdeea larg acceptată a "nemuririi sufletului" este una dintre cele mai mari neînțelegeri ale creștinismului. Conceptul de moarte și înviere este ancorat în evenimentul Hristos (așa cum se va vedea în paginile următoare) și, prin urmare, este incompatibil cu credința grecească în nemurire.Capitolul 1: Ultimul inamicNimic nu arată mai bine diferența radicală dintre doctrina greacă a nemuririi sufletului și doctrina creștină a Învierii decât moartea lui Socrate în contrast cu moartea lui Isus.Capitolul 2: Salariul păcatului: MoarteaCredința în înviere presupune conexiunea evreiască între moarte și păcat. Moartea nu este ceva dorit de Dumnezeu, ca în gândirea filosofilor greci; este mai degrabă ceva, anormal, opus lui Dumnezeu.Capitolul 3: Primul - născut din morțiHristos a înviat: adică noi stăm în noua eră în care moartea este cucerită, în care coruptibilitatea nu mai există. Căci dacă există într-adevăr un corp spiritual (nu un suflet nemuritor, ci un corp spiritual) care a ieșit dintr-un trup firesc, atunci într-adevăr puterea morții este ruptă.Capitolul 4: Cei care dormMoartea este cucerită, dar nu va fi anulată până la sfârșit. În Noul Testament nu se spune nimic despre detaliile condițiilor provizorii. Auzim numai acest lucru: Ne apropiem de Dumnezeu.ConcluzieÎnvățătura marilor filozofi Socrates și Platon nu poate fi în niciun fel însoțită de cea a Noului Testament. Că persoana, viața și moartea lor pot fi totuși onorate de creștini, așa cum au arătat apologeții secolului al doilea.Vizualizata de 205718 ori.
Oscar Cullmann, D.Th, D.D., was Professor of the Theological Faculty of the University of Basel and of the Sorbonne in Paris. The present work is the translation of a study already published in Switzerland, (Mélanges offerts à KARL BARTH à l’occasion de ses 70 ans [pubi. by Reinhardt, Bâle, 1956][Theologische Zeitschrift, N. 2, pp. 126ff]. See also Verbum Caro [1956], pp. 58ff.) of which a summary has appeared in various French periodicals.
Preface
"No other publication of mine has provoked such enthusiasm or such violent hostility. Exegesis has been the basis of this study, and so far, no critic of a wide variety of kinds has attempted to refute me by exegesis."
Introduction
The widely accepted idea of ‘The immortality of the soul’ is one of the greatest misunderstandings of Christianity. The concept of death and resurrection is anchored in the Christ-event (as will be shown in the following pages), and hence is incompatible with the Greek belief in immortality.
Chapter 1: The Last Enemy
Nothing shows better the radical difference between the Greek doctrine of immortality of the soul and the Christian doctrine of the Resurrection than the death of Socrates in contrast to the death of Jesus.
Chapter 2: The Wages of Sin: Death
The belief in the resurrection presupposes the Jewish connexion between death and sin. Death is not something willed by God, as in the thought of the Greek philosophers; it is rather something, abnormal, opposed to God.
Chapter 3: The First-Born from the Dead
Christ is risen: that is we stand in the new era in which death is conquered, in which corruptibility is no more. For if there is really one spiritual body (not an immortal soul, but a spiritual body) which has emerged from a fleshly body, then indeed the power of death is broken.
Chapter 4: Those Who Sleep
Death is conquered, but it will not be abolished until the End. Nothing is said in the New Testament about the details of the interim conditions. We only hear this: We are nearer to God.
Conclusion
The teaching of the great philosophers Socrates and Plato can in no way be brought into consonance with that of the New Testament. That their person, their life, and their bearing in death can none the less be honoured by Christians as the apologists of the second century have shown.
Viewed 205718 times.
http://www.religion-online.org/showbook.asp?title=1115
Oscar Cullmann, D.Th, D.D., a fost profesor la Facultatea de Teologie a Universității din Basel și al Sorbonnei din Paris. Lucrarea de față este traducerea unui studiu publicat deja în Elveția (Mélanges offersts à KARL BARTH à la occasion de 70 de ani de la Reinhardt, Bâle, 1956) [Theologische Zeitschrift, N. 2, pp. 126ff] Vezi, de asemenea, Verbum Caro [1956], pp. 58ff.) Din care a apărut un rezumat în diferite periodice franceze.
Prefaţă"Nici o altă publicație a mea nu a provocat un astfel de entuziasm sau o ostilitate violentă. Exegeza a stat la baza acestui studiu și până acum nici un critic de o mare varietate nu a încercat să mă respingă prin exegeză".IntroducereIdeea larg acceptată a "nemuririi sufletului" este una dintre cele mai mari neînțelegeri ale creștinismului. Conceptul de moarte și înviere este ancorat în evenimentul Hristos (așa cum se va vedea în paginile următoare) și, prin urmare, este incompatibil cu credința grecească în nemurire.Capitolul 1: Ultimul inamicNimic nu arată mai bine diferența radicală dintre doctrina greacă a nemuririi sufletului și doctrina creștină a Învierii decât moartea lui Socrate în contrast cu moartea lui Isus.Capitolul 2: Salariul păcatului: MoarteaCredința în înviere presupune conexiunea evreiască între moarte și păcat. Moartea nu este ceva dorit de Dumnezeu, ca în gândirea filosofilor greci; este mai degrabă ceva, anormal, opus lui Dumnezeu.Capitolul 3: Primul - născut din morțiHristos a înviat: adică noi stăm în noua eră în care moartea este cucerită, în care coruptibilitatea nu mai există. Căci dacă există într-adevăr un corp spiritual (nu un suflet nemuritor, ci un corp spiritual) care a ieșit dintr-un trup firesc, atunci într-adevăr puterea morții este ruptă.Capitolul 4: Cei care dormMoartea este cucerită, dar nu va fi anulată până la sfârșit. În Noul Testament nu se spune nimic despre detaliile condițiilor provizorii. Auzim numai acest lucru: Ne apropiem de Dumnezeu.ConcluzieÎnvățătura marilor filozofi Socrates și Platon nu poate fi în niciun fel însoțită de cea a Noului Testament. Că persoana, viața și moartea lor pot fi totuși onorate de creștini, așa cum au arătat apologeții secolului al doilea.Vizualizata de 205718 ori.
Immortality of the Soul or Resurrection of the Dead? by Oscar Cullmann
Oscar Cullmann, D.Th, D.D., was Professor of the Theological Faculty of the University of Basel and of the Sorbonne in Paris. The present work is the translation of a study already published in Switzerland, (Mélanges offerts à KARL BARTH à l’occasion de ses 70 ans [pubi. by Reinhardt, Bâle, 1956][Theologische Zeitschrift, N. 2, pp. 126ff]. See also Verbum Caro [1956], pp. 58ff.) of which a summary has appeared in various French periodicals.
Preface
"No other publication of mine has provoked such enthusiasm or such violent hostility. Exegesis has been the basis of this study, and so far, no critic of a wide variety of kinds has attempted to refute me by exegesis."
Introduction
The widely accepted idea of ‘The immortality of the soul’ is one of the greatest misunderstandings of Christianity. The concept of death and resurrection is anchored in the Christ-event (as will be shown in the following pages), and hence is incompatible with the Greek belief in immortality.
Chapter 1: The Last Enemy
Nothing shows better the radical difference between the Greek doctrine of immortality of the soul and the Christian doctrine of the Resurrection than the death of Socrates in contrast to the death of Jesus.
Chapter 2: The Wages of Sin: Death
The belief in the resurrection presupposes the Jewish connexion between death and sin. Death is not something willed by God, as in the thought of the Greek philosophers; it is rather something, abnormal, opposed to God.
Chapter 3: The First-Born from the Dead
Christ is risen: that is we stand in the new era in which death is conquered, in which corruptibility is no more. For if there is really one spiritual body (not an immortal soul, but a spiritual body) which has emerged from a fleshly body, then indeed the power of death is broken.
Chapter 4: Those Who Sleep
Death is conquered, but it will not be abolished until the End. Nothing is said in the New Testament about the details of the interim conditions. We only hear this: We are nearer to God.
Conclusion
The teaching of the great philosophers Socrates and Plato can in no way be brought into consonance with that of the New Testament. That their person, their life, and their bearing in death can none the less be honoured by Christians as the apologists of the second century have shown.
Viewed 205718 times.
http://www.religion-online.org/showbook.asp?title=1115