Prezentarea cărţii Există Viaţă După Moarte? pe Facebook!

 

Dragi interesaţi,

Vă invit să urmăriţi prezentarea cărţii

Există Viaţă După Moarte? Sau Sufletul Este Muritor Şi

Singura Speranţă Pentru Cei Ce Mor Este Învierea? pe Facebook!

Ţi-ai pus vreodată aceste întrebări? Poate avea un efect negativ în viaţa ta dacă nu ştii aceste lucru? Da, fiindcă mulţi oameni se sinucid crezând că moartea este o uşă spre o altă viaţă, una mai bună. Dar oare este moartea o poartă spre fericire sau e ca un trăznet ce te face scrum, un blestem? Această carte este o invitaţie la informare şi meditaţie. Informează-te corect, ca să poţi medita corect! Nu te lăsa amăgit, nici de tine, nici de alţii.

Dacă există Dumnezeu, El este cel mai bine informat. Caută-l pentru îndrumare.

“Sfinţeşte-i prin adevăr: cuvântul Tău adevăr este.” Ioan 17:17

Pe ce "adevăr" te bazezi?

De ce să citeşti această carte?

Când am stat în Cluj, pe Brâncoveanu (cu 10 ani în urmă), în zonă era parcată o dubiţă pe care scria hazliu "Există viaţă după moarte? Intră ş-ai să vezi!"

Dar oare ajunge clipa morţii ca să ne dăm seama ce este cu adevărat moartea? Şi aici mă refer la cei care se sinucid sau au de gând să o facă? Poate eşti dezamăgit de această viaţă şi crezi că “dincolo de moarte” există o lume mai bună, sau poate eşti un terorist care te încrezi într-o răsplată imediat după ce te arunci în aer. Mai sunt şi alte pericole care te pasc, dacă eşti sedus de ideea nemuririi sufletului. Le vei descoperi în această carte, ca să te poţi ocroti de ele. Sper să pot ajuta pe cineva care nu s-a gândit încă la aceste întrebări, să o facă, înainte să sară în necunoscut sau în aer sau să cadă în alte capcane periculoase ...

Cine trăieşte în minciună nu este liber, este rob al dezinformării. Doar adevărul eliberează (Ioan 8:32). “Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat și și-au pregătit candelele.” Matei 25:7 Nu este suficient să te ridici şi să îţi pregăteşti candela. Îţi trebuie un lucru esenţial: untdelemn!

Va arde candela ta în acest subiect?

Vă invit în grupul Discuţii despre doctrina nemuririi sufletului, iad şi mântuire

https://www.facebook.com/groups/2865160810387973

DACĂ MURIM: CE FACEM ÎNTRE MOARTE ŞI ÎNVIERE?

DACĂ MURIM: CE FACEM ÎNTRE MOARTE ŞI ÎNVIERE?

 

Ce spune Dumnezeu însuşi despre moarte? Şi cum au înţeles-o credincioşii din antichitate, fie evrei, fie creştini (şi aici mă refer la perioada clasică a creştinismului)? 

Încă din cele mai vechi timpuri, Biblia prezintă moartea ca fiind opusul vieții, nu ca fiind o ușă spre o altă viață. Moartea aduce finalul vieții în toate aspectele ei, după cum se spune în Iov 7:8: „ochii Tăi mă vor căuta, dar eu nu voi mai fi’’. Dacă sufletul dreptului Iov, mergea în cer sau în alt loc după moarte, cum de Dumnezeu care vede totul (Iov 28:24), nu-l mai vede? La Iov 10:8,9 se precizează clar motivul: „Mâinile Tale m-au făcut şi m-au zidit şi apoi Tu mă nimiceşti în întregime. Adu-ţi aminte că m-ai făcut din pământ şi că mă vei întoarce în ţărână.” 

De unde ştia Iov toate acestea, dacă nu din ecoul întâmplărilor din Grădina Edenului? Această perspectivă asupra morţii a fost o concepţie standard în Israelul antic, după cum citim în Ecleziast 9:5,6: „Oare cine va rămâne în viaţă? (...) Cei vii ştiu că vor muri, dar cei morţi nu ştiu nimic şi parte de răsplată nu mai au, căci numele lor a fost uitat.” Deci toţi cei care au murit, fie drepţi, fie nedrepţi (Iov 24:19-25), nu mai sunt conștienți, nefiind vii (Psalmul 146:4).

S-a lansat ipoteza că acest punct de vedere popular din Israelul antic a fost greşit şi că Domnul Isus ar fi corectat acest lucru. Atunci cum se explică afirmaţia clară „Şi nimeni nu s-a suit în cer” din Ioan 3:13, dat unui fariseu, tocmai datorită faptului că aceştia credeau în nemurirea sufletului? Cum se explică acelaşi vocabular ca în Vechiul Testament, moartea fiind prezentată simbolic ca un somn (Ioan 11:11-14 – Daniel 12:2)? Domnul Isus îi plasează pe cei morţi în morminte până la înviere (Ioan 5:28,29), nu în cer şi nu în alt loc, la fel ca toţi cei din Vechiul Testament, a se vedea Ecleziast 9:10: „Tot ceea ce mâna ta prinde să săvârşească, fă cu hotărâre, căci în locuinţa morţilor în care te vei duce nu se află nici faptă, nici punere la cale, nici ştiinţă, nici înţelepciune.”. 

Oamenii care mor nu merg în rai sau iad, ci în mormântul comun al tuturor oamenilor şi aici aşteaptă inconştienţi învierea. Termenul ebraic şheol este echivalentul termenului grecesc hades, deoarece apostolul Petru în Fapte 2:27 citează Psalmul 15:10 (16:10 VDC). Evreii din antichitate ştiau unde ajung după moarte şi în ce stare vor fi acolo până la înviere, iar acestui loc îi spuneau şheol, Isaia 38:10: „Mă duc la amiaza zilelor mele, la porţile locuinţei morţilor (şheol) voi fi tinut pentru restul anilor mei.”. În mormântul comun al omenirii toate activităţile umane încetează, nu numai cele fizice, ci şi cele psihice, fiind o tăcere deplină, vezi și Psalmii 6:5; Isaia 38:11,17,18, locașul comun al morților este asociat cu inactivitatea, nu cu activitatea.

Aşadar avem nevoie de înviere şi de Dumnezeu, care să ne învie.

Exista o tradiţie veche despre somnul sufletelor, cu mult înainte de apariţia grupărilor neo-protestantismului cu această viziune, venită în Europa din Orientul Mijlociu, unde se conservau unele credinţe şi practici originale ale bisericii apostolice, între care se menţionează şi „psihopannihia” (credinţa că între moarte şi înviere, sufletul doarme). Sursa Eusebiu Popovici, Istorie a Bisericii Universale, Edward William Fudge, The Fire That Consumes.

IDEEA PĂGÂNĂ CE A AFECTAT DOCTRINELE CREȘTINE ȘI NE-CREȘTINE

IDEEA PĂGÂNĂ DE POST-VIAȚĂ ȘI IAD

CE A AFECTAT DOCTRINELE CREȘTINE ȘI NE-CREȘTINE
 

DOCTRINA EGIPTEANĂ
Religia Egiptului Antic de A.H.Sayce DD., LL.D. p.197
 „Nu doar prietenii și adepții lui Ra [zeul Soarelui] l-au însoțit astfel în călătoria sa prin cealaltă lume; dușmanii lui au fost și ei și pedepsele oribile pe care trebuiau să le îndure, așa cum sunt descrise pe zidurile regelui, mormintele erau demne de imaginația unui Dante. Malurile râului infernal erau căptușite cu monștri ciudați și teribili, unii dintre ei zeități și spirite mai vechi ale crezului popular, alții simple creații de simbolism, altele creaturi de formă compozită, invenție pe care mitologia mai veche a contribuit-o. Șerpii ce suflau foc sunt proeminenți printre ei, luminând întunericul pentru prietenii lui Ra și arzându-i pe dușmani cu flăcări otrăvitoare ".
„Ideile egiptene ale vieții de apoi” de E. A. Wallis Budge p.111
 „Când considerăm că iadul copt [creștinismul egiptean] a fost puțin mai mult decât o formă modificată a vechiului egiptean Amenti sau Amentet, este greu de crezut că a fost împrumutat doar numele lumii de dincolo egiptene și ideile și credințele despre acesta, care erau susținute de vechii egipteni, nu au fost în același timp absorbite".

BABILONIAN ȘI ASIRIAN
Zeii, Demonii și Simbolurile Mesopotamiei Antice de J. Black și A. Green p.28
 „Noțiunea unei lumi de dincolo populate de ființe demonice terifiante, care prefigurează imaginile medievale ale Iadului, pare să fi fost o invenție teologică a primului mileniu î.Hr. Enkidu, mortul, întâlnește astfel de demoni în epopeea gilgames-urilor [h]. Cu toate acestea, relatarea literară a unei astfel de lumi de dincolo este un text care relatează viziunea infernală a unui prinț asirian (deși, pentru unii, ar fi prințul moștenitor din secolul al VII-lea î.Hr., mai târziu rege Assurbanipal)."

GRECĂ ȘI ROMANĂ
Religiile Imperiului Roman de John Ferguson p.133
 „Dincolo de moarte: în modelul credinței despre ceea ce se află dincolo de moarte, romanii au arătat o mare variație a credinței ... a rămas o oarecare teamă de pedeapsă, chinuri sau o viață de depravare în lumea de dincolo ... însăși supraviețuirea literaturii cu aluziile sale la soarta lui Tantal, Tityos, Sisif și Danaidele, a unsprezecea carte din Odiseea [Homer un poet grec păgân] și a șasea din Eneida [Vergil un poet păgân roman] a ajutat la colorarea imaginii vieții de apoi și prin educație pentru a-l perpetua. Este un fapt ironic faptul că tabloul creștin al Iadului este tocmai păgân. She'olul ebraic era un tărâm al neantului, iar Gehenna un foc pentru arderea gunoiului ... a fost completat cu credințele mitologiei greco-romane, un alt fapt care dovedește supraviețuirea efectivă a acestor credințe. "
Istoria filosofiei occidentale, de Bertrand Russell p.257
 „Uneori se presupune că Iadul a fost o invenție creștină, dar aceasta este o greșeală. Ceea ce a făcut creștinismul în acest sens a fost doar de a sistematiza credințele populare anterioare. De la începutul Republicii lui Platon este clar că teama de pedeapsă după moarte era obișnuită. în Atena secolului al V-lea și nu este probabil că a crescut mai puțin în intervalul dintre Socrate și Epicur. (Nu mă gândesc la minoritatea educată, ci la populația generală.) "

Bertrand Russell are dreptate. Este mai bine să spunem: este un fapt ironic că imaginea creștină a Iadului din secolul II şi până în timpurile moderne este tocmai păgână. În creștinismul clasic din primul secol nu găsim această idee, Luca capitolul 16: 19-31 fiind o adăugire ulterioară la spusele Domnului Isus din a sa Evanghelie, făcută de clasa creştinilor de tip neghină. Domnul Isus nu a predicat un alt Şheol ebraic, care din moşi-strămoşi era un tărâm al neantului, iar Gehenna un foc pentru arderea păcătoşilor şi gunoiului.

Şi dacă totuşi Bibia are dreptate?

Mulţi pastori şi creştini care citesc Biblia, privesc cu rezerve ceea ce citesc în paginile Vechiului Testaemnt despre moarte şi suflet, că el este muriror ca şi trupul.

Însă există o carte scrisă de Werner Keller "Şi totuşi Bibia are dreptate" (în engleză "The Bible as History"), că Vechiul Testament este credibil, deşi el încearcă explicaţii omeneşti.

Acest Werner Keller (13 august 1909 la Gut Nutha, Anhalt - 29 februarie 1980 la Ascona) a fost un funcționar public, jurnalist, autor de non-ficțiune și luptător al rezistenței anti-naziste. În 1955 a publicat "Biblia ca Istorie", cea mai cunoscută și de succes carte a sa, care a corelat textul Bibliei cu rezultatele săpăturilor arheologice din Orientul Mijlociu, oferind, potrivit lui Keller, o confirmare pentru veridicitatea Bibliei care nu depinde de credința religioasă. A avut o circulație de peste un milion în Germania și a fost tradusă în mai mult de 20 de limbi, iar în 1957 a obținut premiul literar italian Bancarella. Printre altele, a fost tradusă cu succes în ebraică, într-o perioadă în care relațiile culturale cu Germania erau departe de a fi luate în considerare în Israel; cotidianul „Davar” Labour din Tel Aviv, în 1958, a distribuit exemplare gratuite ale cărții lui Keller la abonații săi.

Nu el este singurul autor ce susţine atuul istoric al Bibliei. Nelson Glueck scria “Timp de 30 de ani am făcut săpături arheologice . . ., iar în ce priveşte exactitatea istorică, am descoperit că Biblia a avut întotdeauna dreptate.„

Nelson Glueck (4 iunie 1900 - 12 februarie 1971) a fost un rabin american, academician și arheolog. A fost președinte al Uniunii Colegiului Ebraic din 1947 până la moartea sa, iar activitatea sa de pionierat în arheologia biblică a dus la descoperirea a 1.500 de situri arheologice (localităţi vechi).

Dar Biblia mai are un atu, pe lângă cel istoric: orizonturile ei profetice, cele din trecut, cele din prezent şi cele din viitor.

O amintire:

Cu mulţi ani în urmă, tatăl meu m-a întrebat, cam aşa: oare mai este mult până se va împlini profeţia despre pustiirea Ierusalimului (Luca 21:20)? Tot auzea despre conflictul dintre evrei şi arabi şi în sinea lui se gândea dacă nu cumva timpul acela este aproape... Nu ştia faptul că Ierusalimul a fost pustiit în anul 70 AD! De unde să ştie? Avea patru clase şi deşi era credincios penticostal de mulţi ani, nu a auzit nimic despre pustiirea Ierusalimului de către romanii conduşi de generalul Titus, fiul împăratului Vespasian, care a jefuit şi distrus Templul din Ierusalim, împlinind şi profeţia din Matei 24:1,2. Vedem în acest exemplu, ce uşor este să interpretezi greşit nişte profeţii relativ simple, dacă nu eşti bine informat.

În plus, informaţia greşită poate fi periculoasă, chiar fatală. În timpul asediului Ierusalimului, au murit foarte mulţi oameni, evrei şi prozeliţi, aşa că au încetat să-i mai numere. Pe lângă populaţia însemnată a oraşului, mai erau acolo circa 2 milioane de oaspeţi din multe părţi ale ţării şi a lumii şi majoritatea au murit în chinuri cumplite, de foamete, boli sau jaf. Au venit la o sărbătoare, dar au ajuns în groapă... Şi ar fi putut să se salveze, dacă ar fi cunoscut informaţia corectă! Iată un exemplu, la care putem să medităm. Dacă orizonturile profetice ale Bibliei cu privire la trecut şi prezent sunt veridice, trebuie să ne aşteptăm să fie la fel şi cu privire la viitor. Fie ca Dumnezeu să ne dea o minte înţeleaptă pentru timpul în care trăim - căci cine ştie, putem păţi ca cei pe care i-a prins asediul în Ierusalim, murind în chinuri lungi şi groaznice, deşi lumea a fost avertizată despre ce i se va întâmpla acestui oraş.

Dura lex, sad lex!

 

Dacă Domnul Iisus va veni şi te va găsi crezând nişte minciuni despre moarte şi suflet, lansate de Satan Diavolul, oare te va răspăti pe tine, cel care ai trăit în minciuna lui Satan şi ai iubit minciuna Diavolului?

Din aceasta pricina, Dumnezeu le trimite o lucrare de ratacire, ca sa creada o minciuna, (2Tes.2:11)

V-am scris nu ca n-ati cunoaste adevarul, ci pentru ca il cunoasteti si stiti ca nicio minciuna nu vine din adevar. (1Ioan.2:21)

Cat despre voi, ungerea pe care ati primit-o de la El ramane in voi si n-aveti trebuinta sa va invete cineva; ci, dupa cum ungerea Lui va invata despre toate lucrurile si este adevarata, si nu este o minciuna, ramaneti in El, dupa cum v-a invatat ea. (1Ioan.2:27)

Si in gura lor nu s-a gasit minciuna, caci sunt fara vina inaintea scaunului de domnie al lui Dumnezeu. (Apoc.14:5)

Nimic intinat nu va intra in ea, nimeni care traieste in spurcaciune si in minciuna; ci numai cei scrisi in Cartea Vietii Mielului. (Apoc.21:27)

Afara sunt cainii, vrajitorii, curvarii, ucigasii, inchinatorii la idoli si oricine iubeste minciuna si traieste in minciuna! (Apoc.22:15) 

 
Am deschis un blog pe acest subiect, vă invit să urmăriţi şi să citiţi postările mele de acolo:

Orizonturi Profetice

https://profetiiimplinite.blogspot.com/

Viruşii şi Biblia, ce putem învăţa din legile date evreilor?

Viruşii şi Biblia

 

În Biblie ni se relatează că orice animal găsit mort sau sfâşiat era considerat necurat. Un astfel de animal era necurat şi orice alt animal care mânca din el era considerat necurat. A fi necurat înseamnă că nu este bun pentru hrană, deoarece este infectat.

Conform Bibliei orice om care intră în contact cu un hoit de animal sau un trup mort devine necurat şi trebuia să se spele şi să stea în carantină. 

Comunităţile evreieşti din Evul Mediu au fost astfel mai protejate în timpul cazurilor de holera, ce au măcinat populaţia Europei. 

 

Există ţări unde se consumă şi animalele moarte. Am văzut documentare din China în care se arăta cum erau colectate mortăciunle din gospodăriile oamenilor şi duse în fabrici unde se prelucrau şi se puneau în comerţ. Nu este de mirare că oamenii se îmbolnăvesc cu boli ciudate şi periculoase...

 

Cum sa facem ca o hrana sa fie curata?

Trebuie sa mancam alimente curate si sanatoase - ca sa nu ne imbolnavim si aici e vorba de toate alimentele, fie de provenienta agricola sau zoo. Insa daca vom manca alimente tratate cu pesticide puternice, nu vor fi curate ci vor fi o sursa de necuratie si imbolnavire. La fel si animalele, daca ele sunt hranite cu hrana nepotrivita, devin bolnave (cazul vacilor nebune, care au fost hranite cu faina de oase). Daca un animal zis necurat ca de exemplu porcul, este ferit de hoituri si este hranit doar in stil vegan, adica i se dau plante si semintele sau radacinile plantelor dupa caz, el va deveni un animal curat.

Pentru a tine un animal ca sa fie curat, trebuie sa faci o hranitoare in asa fel ca pe cat posibil sa nu ii cada mancarea pe jos si sa nu poata intra cu picioarele in ea, atunci cand mananca.

Am vazut la tara oameni ingeniosi, care au facut hranitoare si adapatoare adecvate cu gratare si nici gainile, nici porcii nu puteau sa isi bage decat ciocul si botul. Ori daca lasi ca gainile si puii sa intre cu picioarele pe faina si graunte si pe vasul cu apa si sa se cace acolo, ce curate o sa fie?

O alta chestiune importanta este platforma pe care stau animalele, ca ele sa nu se murdareasca cu belega si urina si ca aceasta platforma sa poata fi intretinuta curata cat mai usor. Unii au rezolvat si aceasta in mod ingenios, cu gratare si cu platforme inclinate. Deci se poate, totul depinde de noi.

Concluzia: Toate animalele pot fi curate si bune pentru mancat, daca le tinem si hranim curat, cu hrana corespunzatoare. Altfel l-am condamna pe Dumnezeu care le-a facut si a zis lui Noe ca poate manca din toate. Toate animalele sunt curate daca sunt hranite si ingrijite corespunzator si ferite sa atinga mortaciuni, cum a facut Noe. Problema e ca multi dintre noi nu vreau sa vada ce este de vazut, pentru a nu-si rani orgoliul propriu sau de grup, educat  altfel decat cere adevarul.

Cornilescu Geneza 9:3. "Tot ce se mişcă şi are viaţă să vă slujească de hrană: toate acestea vi le dau, ca şi iarba verde."

GBV Geneza 9:3. "Tot ce se mişcă şi trăieşte vă va fi de mâncare: vi le-am dat pe toate ca şi iarba verde."

Cunosc un frate pocait, care la varsta de 92 de ani se bucura de o sanatate excelenta, incat era capabil sa mearga cativa km cu bicicleta in oras ca sa plateasca facturile. L-am intrebat care este secretul sanatatii lui, oare tine o dieta anume? El mi-a spus ca nu si ca toata viata lui a mancat carne de porc si slanina. "Secretul meu este moderatia, in mancare, in bautura, in munca si in tot ce fac" mi-a spus el. Iata ca marturia acestui frate pocait, confirma ce a spus Dumnezeu lui Noe, ca putem manca orice, ca si Noe, daca animalele pe care le sacrificam pentru hrana sunt tinute departe de hoituri si sunt ingrijite si hranite corespunzator, asa cum a facut Noe.

Cine nu tine mortis la adevarul sau este placut lui Dumnezeu si daca e credincios in lucruri mici, El ii va incredinta tainele intelegerii lucrurilor mari.

 

Animalele carnivore au fost carnivore de la inceput?

 
NU. In Eden, Omului i s-a dat numai alimentatie vegana, asa si animalelor. Biblia scrie ca animalelor li s-a dat numai plante verzi. 

Geneza 1:29. Si Dumnezeu a zis: "Iata ca v-am dat orice iarba care face samanta si care este pe fata intregului pamant si orice pom care are in el rod cu samanta: aceasta sa fie hrana voastra.
30. Iar tuturor fiarelor pamantului, tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor care se misca pe pamant, care au in ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana toata iarba verde (alte traduceri "plantele verzi")." Si asa a fost.

Daca cineva nu crede ca animalele au mancat exclusiv verdeturi, si ca au trait fara carne, atunci cum se vor implini profetiile despre viitor?
Isaia 11:7 Vaca și ursoaica vor paște la un loc, și puii lor se vor culca împreună. Leul va mânca paie ca boul.

Eu am facut experiment cu cainele nostru si a mancat atat zarzavaturi cat si fructe. Deja am doi martori, Biblia si cainele meu, ca aceste profetii vor fi adevarate.

Daca nu suntem pe aceeasi lungime de unda in lucruri mici, nu putem cladi unitate nici in lucruri mari. Sunt de acord ca trebuie sa mancam in stil curat, insa ce inseamna asta? Eu pot manca o conserva de carne de vita, insa daca vita a fost hranita cu faina din oase de animale, ea nu va mai fi un animal curat ci una necurata, caci a mancat un hoit. Dar pot manca un porc care a fost hranit doar cu cereale, daca acesta nu a atins niciodata un hoit. Un animal numai atunci devine necurat cand atinge un hoit sau il mananca. Asa invata Biblia.

Leviticul 11:
31Dintre toate creaturile care mișună, pe acestea să le considerați necurate; oricine le va atinge când sunt moarte va fi necurat până seara.
32Orice lucru peste care va cădea vreuna din ele, când sunt moarte, va fi considerat necurat, fie vreun lucru din lemn, fie o haină sau piele sau sac, orice lucru întrebuințat la ceva; acesta să fie pus în apă, căci va fi considerat necurat până seara; apoi va fi curat.
33Dacă vreuna din ele va cădea într-un vas de pământ, tot ce este în el să fie considerat necurat, iar vasul să fie spart.
34Orice lucru bun de mâncat peste care a căzut apă dintr-un astfel de vas să fie considerat necurat și orice băutură care se află într-un astfel de vas să fie considerată necurată.
35Orice lucru peste care va cădea ceva din hoitul vreunei astfel de creaturi, să fie considerat necurat. Dacă este vorba despre un cuptor sau o vatră, acestea să fie dărâmate; ele vor fi necurate și va trebui să le considerați necurate.
36Numai izvoarele sau fântânile în care este apă din belșug, vor rămâne curate; însă cine se va atinge de hoiturile lor să fie considerat necurat.
37Dacă va cădea ceva din hoiturile lor pe sămânța folosită la semănat, aceasta va rămâne curată,
38însă dacă se pusese apă pe sămânță, va trebui considerată necurată.
39Dacă moare vreunul din animalele pe care le puteți mânca și cineva se atinge de hoitul acestuia, el va fi necurat până seara.
40Cine va mânca din hoitul lui să-și spele hainele și va fi necurat până seara; cei care îi vor căra hoitul vor trebui să-și spele hainele și vor fi necurați până seara.
 

Ce mancau animalele la inceput?

 
La inceput toate animalele erau mancatoare de ‘ê·śeḇ ye·req "ierburi verzi" (plante verzi). Numai ca unele rumegau plantele si altele nu.

Geneza 1:30. Iar tuturor fiarelor pamantului, tuturor pasarilor cerului si tuturor vietatilor care se misca pe pamant, care au in ele o suflare de viata, le-am dat ca hrana toata iarba verde." Si asa a fost.
Ursul panda un ierbivor, care are structura dintilor ca ursii carnivori, mananca si acum lastari si frunze de bambus, ca aliment de baza, principal, la fel era si atunci, fiecare animal avea o planta de baza cu care se hranea. Cand aceasta planta de baza s-a imputinat, au inceput sa se adapteze si la altceva. Un caz recent dovedeste asta. Pe o insula din Pacific, era o pasare care se hranea doar cu nectarul florilor, ca aliment de baza. Cand au venit europenii si au introdus oile, flora a avut de suferit. Atunci pasarile au inceput sa manance seul de pe spatele oilor, devenind o pacoste pentru oieri.
Eu am facut un experiment cu cainele nostru si i-am dat atat legume cat si fructe si le-a mancat. L-am si poreclit catel vegetarian. In imparatia lui Dumnezeu toate animalele se vor intoarce la dieta lor originala.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Panda_mare

 

Dacă Biblia - este credibilă din punc de vedere al legilor sanitare, de ce nu ar fi şi în celelalte, care arată starea celor morţi, până la înviere, de exemplu:

Eclesiastul 9:10. Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta! Căci, în Locuinţa morţilor în care mergi, nu mai este nici lucrare, nici chibzuială, nici ştiinţă, nici înţelepciune! 

Daniel 12:2. Mulţi din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică, şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică. 

Ioan 5:28. Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui 29. şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată.

Cum a fost dus de nas regele Saul? (de ventriloca din En-Dor)

Cum a fost dus de nas regele Saul? (de "ventriloca" din En-Dor)

Definiția unui „ventriloc”: Un „ventriloc” este o persoană care poate vorbi sau rosti sunete astfel încât să pară că vin din altă parte, în special un animator care își face vocea să pară provenind dintr-o manechin a unei persoane sau a unui animal. În vechime, femeile preotese din oracolele păgâne, se manifestau astfel, creând senzația că zeii păgâni vorbesc prin gura lor.

Subiect de meditație

Care dintre cele trei variante este cea mai plauzibilă?

1. Ventriloca din En-Dor a vorbit cu adevărat cu profetul Samuel

2. Ventriloca din En-Dor nu a vorbit cu profetul Samuel, ci cu un demon sau chiar cu Satana care s-a recomandat ca profetul Samuel.

3. Ventriloca din En-Dor nu a vorbit nici cu profetul Samuel, nici cu vreo ființă supranaturală, a pus în scenă totul într-un mod inteligent, dar mincinos, ținând cont de situația religioasă, economică și politico-militară a momentului.

Prin aceasta nu vreau să spun că nu există Satan sau demoni.

Aceasta este o referință foarte bună din partea unui frate:

Iosua 17

11. Manase stapanea in Isahar si in Aser: Bet-Sean cu satele lui, Ibleam cu satele lui, locuitorii Dorului cu satele lui, locuitorii din En-Dor cu satele lui, locuitorii din Taanac cu satele lui si locuitorii din Meghido cu satele lui, cele trei inaltimi. 12. Fiii lui Manase n-au putut sa izgoneasca pe locuitorii din aceste cetati, si canaanitii au izbutit astfel sa ramana in tara aceasta.
13. Cand copiii lui Israel au fost destul de tari, au supus pe canaaniti la un bir, dar nu i-au izgonit.
14. Fiii lui Iosif au vorbit lui Iosua si i-au zis: "Pentru ce ne-ai dat de mostenire numai un sort si numai o parte, cand noi suntem un popor mare la numar si Domnul ne-a binecuvantat pana acum?"
15. Iosua le-a zis: "Daca sunteti un popor mare la numar, suiti-va in padure si taiati-o, ca sa va faceti loc in tara ferezitilor si a refaimitilor, fiindca muntele lui Efraim este prea stramt pentru voi."

 
Din acest text putem vedea că femeia ventriloca era canaanită, politeistă, canaaniții erau supuși israeliților și plăteau tribut.

How was King Saul taken to his nose? (from the ventriloquist in En-Dor)

Definition of a "ventriloquist": A "ventriloquist" is a person who can speak or utter sounds so that they seem to come from somewhere else, especially an entertainer who makes their voice appear to come from a dummy of a person or animal. In ancient times the priestly women from the pagan oracles, thus manifested themselves, creating the sensation that the pagan gods speak through their mouths.

Subject of meditation

Which of the three variants is the most plausible?

1. The ventriloquist in En-Dor really spoke to the prophet Samuel

2. The ventriloquist in En-Dor did not speak to the prophet Samuel, but to a demon or even Satan who recommended himself as the prophet Samuel.

3. The ventriloquist En-Dor spoke neither to the prophet Samuel nor to any supernatural being, staged everything in a smart, but evil way, taking into account the religious, economic and political-military situation of the moment.

By this I do not mean to sign that there is no Satan or demons.

This is a very good reference from a brother:

Young's Literal Translation Joshua 17

11And Manasseh hath in Issachar and in Asher, Beth-Shean and its towns, and Ibleam and its towns, and the inhabitants of Dor and its towns, and the inhabitants of En-Dor and its towns, and the inhabitants of Taanach and its towns, and the inhabitants of Megiddo and its towns, three counties. 12And the sons of Manasseh have not been able to occupy these cities, and the Canaanite is desirous to dwell in this land, 13and it cometh to pass when the sons of Israel have been strong, that they put the Canaanite to tribute, and have not utterly dispossessed him.

14And the sons of Joseph speak with Joshua, saying, ‘Wherefore hast thou given to me an inheritance — one lot and one portion, and I a numerous people? hitherto hath Jehovah blessed me.’ 15And Joshua saith unto them, ‘If thou [art] a numerous people, go up for thee to the forest, then thou hast prepared for thee there, in the land of the Perizzite, and of the Rephaim, when mount Ephraim hath been narrow for thee.’

From this text we can see that the ventriloquist woman was a Canaanite, a polytheist, the Canaanites were subject to the Israelites and paid tribute.

Testul greu al loialitaţii: Vom fi neghină sau grâu?

Dragii mei, după cum vedeţi, stăm cu toţii în faţa unui test greu. Diferenţele de opinie trebuie rezolvate pe baza Cuvântului lui Dumnezeu, în chip frăţesc, conform cu adevărul. Dacă nu veţi asculta de glasul Domnului, de a fi uniţi în chip desăvârşit în adevăr, acceptând curente satanice şi păgâne în adunare, într-un aspect atât de important, veţi culege ceea ce aţi semănat. Ba mai mult, voi vă faceţi involuntar apărători ai minciunii lui Satan, şi veţi pieri ca şi el, fiindcă aţi iubit minciuna (Apocalipsa 21:8).

Scriptura spune foarte clar că plata păcatului este moartea! Scripura mai spune deasemenea foarte clar, că fără înviere toţi cei adormiţi (morţi) în Christos sunt pierduţi! Prin urmare singura alternativă este credinţa în înviere şi singura speranţă este că creştinii vor fi readuşi la viaţă (înviaţi) (Ioan 5:28,29).
Scriptura nu arată şi noi nu putem crede într-un amestec de nemurire şi înviere: o moarte parţială şi o înviere parţială, cum arată Satana, păgânii, gnosticii şi urmaşii lor, neo-gnosticii. Fiţi tari, deci în adevărata credinţă creştină! Nu credeţi în profeţii mincinoşi care văd oamenii trăind după moarte, ca suflete nemuritoare! Respingeţi orice idee de viaţă conştientă sau semiconştientă ce ar fi chipurile după moarte! Nu există nici un fel de conştienţă în moarte. Toate viziunile ce s-au spus cu moartea clinică nu dovedesc contrariul. Moartea clinică nu este moarte totală, creierul mai funcţionează şi se produc halucinaţii, vise. Dacă în acest timp inima îşi revine, omul a scăpat din moartea spre care se ducea şi îşi aminteşte de ce a visat. Este firesc. Cuvântul lui Dumnezeu este mai încercat decât cei ce visează şi cred că sunt nemuritori. Încredeţi-vă în el din toată inima şi nu veţi regreta.
"Lacul de foc" (Apocalipsa 20:12-15) este un instrument de nimicire puternic şi înfricoşător şi înseamnă distrugerea completă şi definitivă a păcătoşilor (este geheena de la Matei 10:28) în ziua de apoi. De aceea să alegem adevărul ca să trăim! Să fugim de minciuna şi de la minciună (Apocalipsa 22:14,15)! Să ne temem şi să ne bucurăm, că Dumnezeu ne-a cercetat şi nu ne-a lăsat în întuneric. Să dăm slavă şi glorie lui Dumnezeu! Să acceptăm adevărul cu privire la starea mortilor! Dacă nu acceptăm avertizarea Bibliei ca să ne ferim de minciună, şi vom continua să se complacem în neadevăr şi să preacurvim cu păgânitatea şi învăţăturile ei, Dumnezeu ne va pedepsi şi nu ne va binecuvânta, căci El este un Dumnezeu al iubirii, dar şi al adevărului şi al dreptăţii.

De ce sufletele nemântuite nu sunt chinuite etern, încă de pe acum?

Am arătat deseori că după Scriptură „sufletul care păcătuieşte acela va muri (şi nu se va chinui etern undeva într-un lac de foc)” Ezechiel 18:4,20. Dumnezeu este o fiinţă raţională, un Dumnezeu drept, fără nedreptate, un Dumnezeu al adevărului şi cu sentimente sfinte, şi el ne-a creat după chipul şi asemănarea sa. Haideţi să fim şi noi raţionali, drepţi, cu noţiunea adevărului şi cu sentimente sfinte.
Oricum, ca să aflăm răspunsul la această întrebare, ar trebui să ne adâncim privirile în Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia şi să mai punem câteva întrebări:
1. Este "lacul de foc" din cartea Apocalipsa un instrument de nimicire totală a păcătoşilor? Dacă nu, cum se explica Evrei 10:27,12:29 că focul lui Dumnezeu va mistui (şi nu chinui) pe cei răzvrătiţi?
2. Este lacul de foc un instrument de chinuire veşnica a lor? Dacă da, cum se explica faptul că:
a) Dumnezeu este iubire (poţi fi idealul iubirii, fiind patronul chinurilor veşnice?) - 1Ioan 4:8
b) că El va fi totul în toţi (trebuia să scrie în “unii”, dacă vor mai fi şi alţii fără Dumnezeu) - 1Cor. 15:28
c) că toate lucrurile vor fi noi (nu ar fi iadul ceva vechi, dacă ar exista?) - Apocalipsa 21:5
d) că nu va mai fi plâns, durere, lacrimi, ţipete, durere - Apocalipsa 21:4,5 (un lucru neadevărat dacă iadul ar fi plin de toate acestea)
e) şi că aceste lucruri de la punctul d) vor trece - Apocalipsa 21:4,5 (aici fiind vorba de cea mai mare contradicţie a subiectului, dacă toate acestea nu vor trece, ci vor rămâne veşnic active în iad)

f) Poţi fi fericit alături de un iad plin de suferinţă veşnică, în care poate mama ta, sau tatăl tău sau fratelete, sora ta ard în chinuri? Eu nu cred că aş fi.

Eu nu cred că vom putea fi cu adevărat fericiţi, ştiind că mulţi dintre oamenii pe care i-am cunoscut, poate chiar din familia şi rudele noastre, dintre prietenii noştrii apropiaţi, colegi, vecini, etc., sunt chinuiţi în chinuri cumplite, într-un lac de foc, încă de pe acum, şi asta în veci de veci. Când am spus acest ultim argument unui prieten teolog care susţinea cu ardoare ideea chinului veşnic, a pălit, s-a gândit puţin, apoi tipic oamenilor instabili în propriile lor argumente, a spus "Poate cândva, Dumnezeu îi va scoate de acolo". Da, chiar şi ei îşi dau seama că este prea de tot. Aşa că se întorc la a susţine purgatoriul, locul unde mai este o şansă. Dar Biblia nu spune aşa ceva. Decât să ne complicăm în hăţişul părerilor omeneşti, să tot dăm cu stângul în dreptul, mai degrabă să lăsăm aceste sadisme teologice (iadul şi purgatoriul) şi să acceptăm mesajul aşa cum este în Biblie: Dacă vei crede şi asculta vei avea parte de binecuvântare şi viaţă veşnică, dacă nu vei crede şi nu vei asculta, vei avea pate de blestem (moarte) şi de pierzare veşnică. Blestemul este moartea. Alege binecuvântarea şi viaţa veşnică, ca să scapi de blestem şi de pierzarea veşnică (Ioan 3:36).

O altă problemă: Sheolul (Hadesul) aruncat în iadul de foc (limnen tou puros)

"Sheol" este un cuvânt evreiesc care înseamnă "Locuinţa morţilor" (Cornilescu), dar poate fi tradus şi ca “Mormânt”. La fel înseamnă şi cuvântul grecesc "Hades". Cuvântul cimitir, provine din grecescul koimiterion şi înseamnă literalmente “dormitor”. Cuvântul evreiesc sheol şi cuvântul grecesc hades nu înseamnă "iazul de foc" ("iadul" cum le place unora să-l spună). Se spune că acest cuvânt (iad) provine din grecescul "hades", preluat prin filiera limbii slavone.
Biblia face distincţie clară între hades şi iazul de foc. Ar fi o problemă gravă dacă nu ar face, deoarece dacă hadesul este aşazisul "iaz de foc", se crează situaţia ca iazul de foc este aruncat tot în iazul de foc, un nonsens urias.
Prin urmare, e clar că sheolul (hadesul) nu este identic cu "iazul de foc", deoarece hadesul este aruncat în iazul de foc ("limnen tou puros"): hades ebletesan eis ten limnen tou puros
Acum, ca o sinteză:
Biblia arată clar că oamenii răi merg întâi nu în iazul de foc ("limnen tou puros" în greacă), ci în hades (locuinţa morţilor, mormântul comun al omenirii, şi al celor buni şi al celor răi), iar din hades vor fi înviaţi, judecaţi şi condamnaţi la a fi aruncaţi în iazul de foc (limnen tou puros). Dacă hadesul ar fi deja un loc cu foc, ca şi locul descris ca "limnen tou puros" (iazul de foc) ar fi interesant de ciudat că un loc care arde cu foc să fie aruncat în alt loc care arde cu foc, nu-i aşa? Aşa că, de ce atât hadesul, cât şi oamenii răi vor fi aruncaţi în iazul de foc (limnen tou puros), dacă un iaz de foc există deja? E ilogic şi un mare nonsens...
Cu privire la predica despre bogatul nemilotiv şi săracul Lazar din Luca capitolul 16, la o analiză a variantelor textuale din manuscrisele vechi, reiese clar ca lumina zilei, că este un text interpolat (introdus mai târziu). Acest lucru îl confirmă implicit şi Apocalipsa, unde se arată ca hadesul este aruncat în iazul de foc.
Dar nu spune chiar Apocalipsa că cei răi sunt chinuiţi zi şi noapte? Da, spune. Însă nu spune că cei care sunt "chinuiţi zi şi noapte" ar fi deja morţi, ca şi cum ar fi murit deja, ci din contră, că EI SUNT ÎNCĂ VII, dragii mei neatenţi! Vouă vă scapă un amănunt foarte important. Voi confundaţi mare cu sarea, dragii mei, daţi-mi voie să vă spun asta, ca să vă trezesc.
Apocalipsa 14: 8. Apoi a urmat un alt înger, al doilea, şi a zis: "A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul mâniei curviei ei!"  9. Apoi a urmat un alt înger, al treilea, şi a zis cu glas tare: "Dacă se închină cineva fiarei şi icoanei ei, şi primeşte semnul ei pe frunte sau pe mână, 10. va bea şi el din vinul mâniei lui Dumnezeu, turnat neamestecat în paharul mâniei Lui; şi va fi chinuit în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.

Să fim atenţi la versetele 9 şi 10, care sunt legate contextual ca mesaj, dar şi ca perioadă cu versetul 11, care este formulat la prezent “nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei”, deci sunt vii încă. Şi dacă ne uităm bine în contextul Apocalipsei ni se va arăta în ce perioadă va fi acest chin imens, deorece "paharul mâniei" sunt plăgile arătate în Apocalipsa, aşa că chinul de care se vorbeşte aici, nu este chinul dintr-un aşazis iaz de foc de după moarte, ci un chin care va fi peste cei vii.

“Cel dintâi s-a dus şi a vărsat potirul lui pe pamant. Şi o rană rea şi dureroasă a lovit pe oamenii, care aveau semnul fiarei şi cară se închinau icoanei ei.” (Apocalipsa16:2)
“Al doilea a vărsat potirul lui în mare. Şi marea s-a făcut sânge, ca sângele unui om mort. Şi a murit orice făptura vie, chiar şi tot ce era în mare.” (Apocalipsa16:3)
“Al treilea a vărsat potirul lui în râuri şi în izvoarele apelor. Şi apele s-au făcut sânge.” (Apocalipsa16:4)
“Al patrulea a vărsat potirul lui peste soare. Şi soarelui i s-a dat să dogorească pe oameni cu focul lui.” (Apocalipsa16:8)
“Al cincilea a vărsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Şi împărăţia fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii îşi muşcau limbile de durere.” (Apocalipsa 16:10)
“Al şaselea a vărsat potirul lui peste râul cel mare, Eufrat. Şi apa lui a secat, ca să fie pregătită calea împăraţilor, care au să vină din Răsărit.” (Apocalipsa 16:12)
“Al şaptelea a vărsat potirul lui în văzduh. Şi din Templu, din scaunul de domnie, a ieşit un glas tare, care zicea: "S-a isprăvit!" (Apocalipsa 16:17)
“Cetatea cea mare a fost împărtită în trei părti, şi cetăţile Neamurilor s-au prăbuşit. Şi Dumnezeu şi-a adus aminte de Babilonul cel mare, ca să-i dea potirul de vin al furiei mâniei Lui.” (Apocalipsa 16:19)
“Răsplătiţi-i cum v-a răsplătit ea, şi întoarceţi-i de două ori cât faptele ei. Turnaţi-i îndoit în potirul în care a amestecat ea!" (Apocalipsa 18:6)

Plăgile vor fi de aşa mare amploare şi intensitate urgiastică ÎN ZILELE ACELEA (ŞI NU ÎN ÎNCHIPUITUL IAD DE FOC DE DUPĂ MOARTE de care tot vorbesc unii), că oamenii nu vor avea odihnă nici ziua nici noaptea, asta arată mesajul, fie că acceptăm sau nu:
“Al cincilea a vărsat potirul lui peste scaunul de domnie al fiarei. Şi împărăţia fiarei a fost acoperită de întuneric. Oamenii (care mai trăiau încă) îşi muşcau limbile de durere. Şi fumul chinului lor se suie în sus în vecii vecilor. Şi nici ziua, nici noaptea n-au odihnă cei ce se închină fiarei şi icoanei ei (deci trăiesc încă), şi oricine primeşte semnul numelui ei!”  (Apocalipsa 16:10,11).

Acest verset 11 este indiscutabil legat de versetele 9 şi 10 şi se referă strict numai la zilele acelea în care oamenii se închină fiarei având semnul ei, iar despre aceste zile înspăimântătoare a vorbit şi Domnul nostru în Matei 24, în contextul acestor urgii grozave care vor fi aici pe pământ şi nicidecum în aşazisul iad de foc, ce ar fi chipurile după moarte, pentru acei păcătoşi nemântuiţi.
Apocalipsa capitolul 9 conţine nişte versetele care arată că oamenii nelegiuiţi din timpul sfârşitului, deci care vor fi vii încă, vor fi chinuiţi de foc şi de pucioasă. Indiferent cum interpretăm CE AR FI ELE, aceste fenomene se referă la timul plăgilor şi nu la aşazisul iad de după moarte. Acest fapt a fost recunoscut şi de un teolog de seama, baptist, care a spus ferm şi răspicat la Vocea Evangheliei: "Fraţilor, iadul încă nu s-a deschis" (Beniamin Fărăgău).

“17. Şi iată cum mi s-au arătat în vedenie caii şi călăreţii: aveau platose ca focul, iacintul şi pucioasa. Capetele cailor erau ca nişte capete de lei, şi din gurile lor ieşea foc, fum şi pucioasă. 18. A treia parte din oameni au fost ucişi de aceste trei urgii: de focul, de fumul şi de pucioasa, care ieşeau din gurile lor.”
...
“19. Căci puterea cailor stătea în gurile şi în cozile lor. Cozile lor erau ca nişte şerpi cu capete, şi cu ele vătămau.
20. Ceilalţi oameni, care n-au fost ucişi de aceste urgii, nu s-au pocăit de faptele mânilor lor, ca să nu se închine dracilor şi idolilor de aur, de argint, de aramă, de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble.
21. Şi nu s-au pocăit de uciderile lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de curvia lor, nici de furţişagurile lor.”

Din păcate, mişcările protestante şi neoprotestante au împrumutat mult din teologia şi exegeza (interpretarea Bibliei) Bisericii Catolice, o biserică care pe alocuri este foarte apropiată de ideile din mişcările gnostico-neo-gnostice. Luther s-a rugat până la moarte Mariei şi a venerat pe sfinţi, Calvin ţinea legătura cu aparatul Inchiziţiei şi a împrumutat din metodele ei, Zwingli era adeptul metodei catolice de a impune creştinismul prin sabia statului, Melancton se consulta cu teologii Bisericii Catolice... etc.. (Martin Luther şi cauzele secrete ale reformei lui, de Gheorghe Calciu-Dumitreasa https://sitadeasa.wordpress.com/2007/04/25/martin-luther-si-cauzele-secrete-ale-reformei-lui/)

Trebuie făcut mai mult, decât a ne tot uita în ograda Bisericii Catolice. Chiar dacă ne uităm uneori, să luam numai ce este bun de acolo. Există soluţii şi dincolo de instituţiile teologice şi comentariile teologilor catolici.


Motive pentru care nu există un chin etern 

(Extras preluat de către cineva din cartea “Galileanul”)

· Dreptate: Vi se pare drept ca pentru păcatele făcute în 10, 20, 40, 80, etc. de ani să fii pedepsit veşnic? Legea lui Dumnezeu reflecta caracterul său, iar aceasta spunea: viaţă pentru viaţă (în original “suflet pentru suflet”), nu pentru ca cel vinovat de crimă să fie chinuit (Deuteronom 19:21).
· Iubirea lui Dumnezeu: De asemenea imaginea infernului diminuează iubirea lui Dumnezeu, căci cum putem spune că Dumnezeu este iubire, când mâna lui nu poate fi niciodată domolită, ci îi chinuieşte etern pe cei păcătoşi?
· Mânia lui Dumnezeu are un sfârşit: Dacă Dumnezeu chinuieşte veşnic păcătoşii atunci mânia lui ţine veşnic, dar Biblia spune altceva şi anume că El „nu ţine mânia pe vecie şi nu ceartă fără încetare” cum este o astfel de afirmaţie despre caracterul lui Dumnezeu compatibilă cu doctrina iadului? (2Samuel 24:14; Psalmii 30:5; 103:9; Isaia 57:16; Ieremia 3:5; Mica 7:18).
· Nemurirea este pentru cei drepţi: Mulţi creştini cred în iadul veşnic deoarece nu au reuşit să înţeleagă faptul că viaţa veşnică este rezultatul unei uniri cu Dumnezeu ("Dumnezeu să fie totul ÎN TOŢI" 1Cor 15:28), astfel cei răi fiind despărţiţi de Dumnezeu nu pot exista etern (Fapte 17:25; 1Corinteni 15:52-54; 2Tesaloniceni 1:9).
· Sfârşitul suferinţei: Un alt motiv pentru care credem că nu este posibil chinul veşnic, este că acesta ar perpetua şi imortaliza păcatul, suferinţa şi durerea (toţi oamenii din iad l-ar blestema zilnic, clipă de clipă, pe Dumnezeu, pe Christos, pe sfinţii îngeri şi pe sfinţii) şi ar contrazice Cuvântul lui Dumnezeu care declară că acestea vor dispărea şi că Dumnezeu face toate lucrurile noi (Apocalipsa 21:4,5), ori dacă iadul există etern înseamnă că Dumnezeu nu poate elimina suferinţa.
· Nimicirea răului: Misiunea Domnului Isus Cristos ca Domn şi Rege, este să nimicească toate persoanele rele şi nelegiuite, fie spirituale sau fizice, cât şi toate lucrurile rele, şi apoi cu mandatul încheiat, va preda domnia în mâna Tatălui. Dacă iadul există veşnic atunci însemnă că Domnul Isus nu a nimicit orice domnie, stăpânire, putere (1Corinteni 15:26).
· Dumnezeu totul în toţi: La sfârşit, Dumnezeu va fi totul în toţi (1Corinteni 15:28), acesta este scopul final, ca în toate făpturile să locuiască Dumnezeu în mod plenar prin calităţile Lui, ca toate creaturile să aibă calităţile lui Dumnezeu, dar acest lucru ca în toţi să fie Dumnezeu nu e posibil dacă cei răi mai există pe undeva.
· Plata păcatului: Conform Bibliei plata păcatului este moartea, (Romani 6:23). Isus a plătit această plată prin moartea Sa (Evrei 7:27; 1Timotei 2:5,6), dacă plata păcatului ar fi fost „chinul etern” atunci Domnul Isus ar fi trebuit să se chinuiască etern ca să ne răscumpere. Biblia este clară: „Si păcatul, odată făptuit, aduce moartea” (Iacov 1:15). Astfel, alegerea este între viaţă veşnică şi moarte veşnică. 

Despre bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr, 

După cum vedem istorisirea despre bogatul nemilostiv şi săracul Lazăr nu este în armonie cu învăţătura Bibliei per ansamblul ei, nici cu învăţătura despre starea morţilor şi nici cu învăţătura despre pedeapsa celor răi. Din punct de vedere teologic, şi aici mă refer exclusiv la adevărata teologie, este un fals grosolan. Sunt creştini, printre care şi eu, care credem ca acest pasaj este unul fals, adăugat la Evanghelie după moartea apostolilor.