Despre suflet, un capitol mult dezbătut în lingvistica din toate timpurile

 Despre suflet

Sufletul este un capitol mult dezbătut în lingvistica din toate timpurile. Însă cine l-ar putea cunoaşte mai bine decât Cel ce l-a creat, deoarece şi Creatorul are un suflet al Său:
"Iată Robul Meu, pe care-L sprijin, Alesul Meu, în care Îşi găseşte plăcere sufletul Meu (ebr. nafşi). Am pus Duhul Meu (ebr. ruhi) peste El; El va vesti neamurilor judecata." (Isaia 42:1)
În textul citat vedem cuvintele "sufletul meu" şi "duhul meu" ca două stări care arată două aspecte diferite: sufletul este legat de plăcere (senzaţie), iar duhul de judecată (intelect).

De reţinut: cuvântul "suflet", în ebraica este "nepheşh" (nefeş), în greacă este "psyche", iar în latină este “anima”.

Să vedem aşadar cum este descris "sufletul" în Biblie, de către Dumnezeu:

- Conform cu textul ebraic, "sufletul" este în sânge şi s-ar fi putut mânca împreuna cu sângele (lucru interzis în Legea lui Dumnezeu, dată lui Moise):
"Ak (Dar) basar (carnea) benafsow (cu sufletul în) damow (sânge) lo (nu) tokelu (mâncaţi) Geneza 9:4
"Pentru că sufletul (nefeş) cărnii (basar) este în sânge (damow) şi vi l-am dat pentru altar spre a face ispăşire pentru sufletele voastre, deoarece sângele este cel care face ispăşire pentru suflet." Levitic 17:11

Locul sufletului în trupul uman, conform ştiinţei lui Dumnezeu este în sânge:

"Numai ia aminte să nu mănânci sângele; pentru că sângele (damow) are în el sufletul (nefeş); şi să nu mănânci sufletul (nefeş) cu carnea (basar)." (Deuteronom 12:23).

- Conform cu textul ebraic, "sufletul" poate mânca sânge (lucru interzis) şi carne, deoarece sufletul este în sângele care inundă tot trupul - deci şi în gură, arătând prin asta că sufletul este partea senzorială din om, însumând totalitatea simţurilor umane (gustă, simte, place, etc.):

"Dacă s-ar întâmpla să mănânce cineva a treia zi din carnea jertfei lui de mulţumire, jertfa lui nu va fi primită şi nu se va ţine în seamă celui ce a adus-o: ci va fi un lucru urâcios şi, sufletul (nefeş) care va mânca din ea, îşi va purta nelegiuirea."

Sufletul vinovat de nerespectarea Legii lui Dumnezeu, trebuia pedepsit şi dat spre nimicire (moarte), fapt ce arată că nu era nemuritor şi nu era separabil de trup, cum credeau filozofii păgâni:

"dar sufletul (nefeş) care, găsindu-se în stare de necurăţie, va mânca din carnea jertfei de mulţumire care este a DOMNULUI, să fie nimicit din poporul său." Levitic 7:20
"Sufletul (nefeş) care va mânca sânge de orice fel va fi nimicit din poporul său." Levitic 7:27

Sufletul este antropomorf ca şi trupul, căci de fapt sufletul ghidează trupul, la fel cum un program ghidează un robot în ingineria robotică:
"De aceea am zis fiilor lui Israel: "Nici un suflet (nefeş) dintre voi să nu mănânce sânge, şi nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru să nu mănânce sânge." Levitic 17:12

Poziţia lui Dumnezeu este clară în aceste texte, aici El vorbeşte nu Moise. Moise a fost doar o gură folosită de Dumnezeu, ca să spunem aşa. Dumnezeu este cel mai mare dintre toţi lingviştii şi folozofii lumii din toate timpurile. Ne vom ghida după ce spune El, nu după cum spunea Platon. Avem aşadar “poziţia oficială” a lui Dumnezeu despre suflet, nu a unui om pe nume Moise, cum cred unii:
"Orice suflet (nefeş), fie născut în tară, fie străin, care va mânca dintr-un animal sălbatic mort sau sfâşiat, să-şi spele hainele, să se scalde în apa şi va fi necurat până seara; apoi va fi curat." Levitic 17:15

Aşadar, sufletul totalizează simţul omenesc. Sufletul este echivalent (sinonim) cu simţul, sufletul fiind simţul. Altfel spus simțul este un program special de percepţie a omului creat de Dumnezeu sau altfel spus capacitatea fiziologică a organismelor care asigură date pentru percepție.

Simțurile au fost cunoscute şi clasificate din antichitate:
- a vedea, percepție vizuală cu ochii
- a auzi, percepție auditivă cu urechile
- a mirosi, percepție olfactivă cu nasul
- a gusta, percepție gustativ cu limba
- a pipăi, percepție tactilă cu pielea
- intuiţia - numită şi „al șaselea simț”
- senzaţia intelectuală (bună, confuză sau rea: plâns, râs, durere, nesiguranţă, etc.)

Exemple de simțuri

Simțul vizual (văzul)
Simțul auditiv (auzul)
Simțul olfactiv (mirosul)
Simțul gustativ (gustul)
Simțul tactil (mecanorecepția)
Simțul termic (termocepția)
Simțul timpului (cronocepția)
Simțul spațiului
Simțul setei
Simțul foamei
Simțul mâncărimii
Simțul presiunii
Simțul orientării
Simțul durerii (nocicepția)
Simțul mișcării (propriocepția)
Simțul preaplinului
Simțul nevoii de oxigen
Simțul echilibrului (echilibriocepția)
Simțul oboselii

- Iată de ce conform cu textul ebraic, "sufletul" se poate usca (ofili):
"Şi acum ni s-a uscat sufletul (nefeş): nu mai este nimic! Ochii nostrii nu văd decât mana aceasta." Numeri 11:6
- Iată de ce conform cu textul ebraic, "sufletul" poate atinge lucruri necurate:
"Orice lucru de care se va atinge cel necurat va fi necurat; şi sufletul (nefeş) care se va atinge de el să fie necurat până seara." Numeri 19:22
- Iată de ce conform cu textul ebraic, "sufletul" poate fi sfâşiat ca de un leu:
"Scapă-mă de toţi cei care mă urmăresc şi eliberează-mă, ca să nu sfâşie sufletul (nefeş) meu ca un leu care te face bucăţi, ..." Psalmii 7:1,2
- Iată de ce conform cu textul ebraic, "sufletul" poate merge în groapă (mormânt):
"ca să-i păzească sufletul (nefeş) de groapa şi viaţa de loviturile sabiei."
"sufletul (nefeş) i se apropie de groapă, şi viaţa de vestitorii morţii."
"Dumnezeu mi-a izbăvit sufletul ca să nu intre în groapă, şi viaţa mea vede lumina!"
"ca să-i ridice sufletul (nefeş) din groapă, ca să-l lumineze cu lumina celor vii." Iov 33:18,22,28,30
"DOAMNE, Tu mi-ai scos sufletul (nefeş) din Locuinţa morţilor (şheol), Tu m-ai ţinut cu viaţă în mijlocul celor ce se coboara în groapă." Psalmii 30:3

Şi iată de ce poţi vorbi din simţământ, "simţind cu alţii":
Încolo, toţi să fiţi cu aceleaşi gânduri, simţind cu alţii, iubind ca fraţii, miloşi, smeriţi. (1Petru 3:8)