Faceți căutări pe acest blog

joi, 4 ianuarie 2018

88. Invitaţie pe un grup de studiu pe Facebook

Dragi prieteni,

Am creat - cu ceva timp în urmă - un grup de studiu despre starea omului în moarte şi pedeapsa finală a celor nemântuiţi. Cum este omul în starea de moarte: conştient sau inconştient? Ce pedeapsă eternă vor avea cei nemântuiţi: moarte eternă sau chinuri eterne într-un iad cu foc?
Cine doreşte să se înscrie, îl aştept pe Prieteni cărora le place Hell and Mr. Fudge movie


https://www.facebook.com/groups/497613953766175/

Articole recomandate

Postări

Pagini

vineri, 18 august 2017

87. MOARTEA NU ESTE O FORMĂ ALTERNATIVĂ ȘI PREFERABILĂ A CONȘTIINȚEI

MOARTEA NU ESTE O FORMĂ ALTERNATIVĂ ȘI PREFERABILĂ A CONȘTIINȚEI

Să aruncăm o privire asupra modului în care Biblia introduce realitatea morții în povestea lui Adam și a Evei și a măştii lui Satan, șarpele. Șarpele a ispitit-o pe Eva să creadă că viața ei este a ei; Că ea ar putea să-și trăiască viața independentă de orice relație cu Dumnezeu. El a insinuat că Dumnezeu a stabilit limite asupra ființelor umane numai pentru a le împiedica să atingă un nivel superior al existenței.
Așa că, pe de o parte, îl spunem pe Dumnezeu: "Credeți ce spun, ascultă-mi cuvintele Mele sau vei muri." De cealaltă parte Satana spune: "Nu vă temeți să nu-L ascultați, nu veți muri, ci veți trăi ca un dumnezeu. "
Adam și Eva nu au ascultat de Dumnezeu. Ce s-a întâmplat? A fost un pas spre un nivel mai înalt de conștiință și cunoaștere? Într-un fel, da. Acum aveau cunoștința că Dumnezeu nu dorea ca ei să aibă. Acum ei știau atât bine cât și rău.
Principiul răului - îl numim "păcat" - ne-a exprimat vinovăția. Vina aceasta a adus teamă, așa că s-au ascuns de Dumnezeu. Aceeași vinovăție ia provocat pe Adam să-l învinuiască pe Dumnezeu pentru că a creat femeia ("Femeia pe care ai dat-o să fie cu mine, mi-a dat din copac ...") Eva a învinuit șarpele. A fost aceasta viața mai mare, asemănătoare cu Dumnezeu, pe care șarpele o promisese?
Alegerea de a crede șarpele mai degrabă decât Dumnezeu a adus moartea în familia umană. Dacă Adam și Eva nu ar fi păcătuit niciodată, ar fi trăit veșnic. Acesta a fost scopul Creatorului. El nu intenționa niciodată ca moartea să fie o parte naturală a experienței umane.
Rezultatul neascultării (păcatul) nu este o formă alternativă și extrem de preferată a conștiinței, așa cum șarpele a promis Evei. Rezultatul, în schimb, este o stare de nonexistență, o nimicnicie liberă total fără cunoaștere sau conștiință de orice fel. "Cei morți nu știu nimic" (Eclesiastul 9: 5). (Sursa Beyond Life)

Articole recomandate

Postări

Pagini


sâmbătă, 24 iunie 2017

86. Suflet muritor, Encyclopédie de Diderot (1765): Acest punct de vedere nu este o erezie

SUFLET MURITOR (THNETOPSYCHITES)


Acest punct de vedere eu nu-l consider erezie şi nu vreo Biserică modernă este la originea acestei învăţături, după cum veţi vedea din acest citat, luat din Enciclopedia lui Diderot, fiind un punct de vedere foarte vechi.

Encyclopédie de Diderot (1765)
THNETOPSYCHITES
THNETOPSYCHITES  - (Istoria bisericească)
"Vechi eretici, crezând că sufletul uman este perfect asemănător cu cel al animalelor şi ca el murea odată cu trupul -vezi SUFLETUL.
Acest cuvânt este compus din grecescul muritor şi suflet.
Nu am găsit niciunde referiri la aceşti eretici decât la Sfântul Ioan Damaschinul în anul 900, cu excepţia cazului în care ei nu sunt aceiaşi despre care vorbeste Eusebiu, care zice că încă din timpurile lui Origene existau în Arabia eretici care credeau că sufletul uman murea odată cu trupul, dar va reânvia odată cu trupul la sfârşitul lumii. Eusebiu adaugă că Origene a respins aceşti eretici într-un numeros conciliu şi le-a corectat erorile. Sfântul Augustin şi Isidor le spuneau eretici arabi.
Marshall în tabelele lui a denaturat înţelesul din cauză că a înţeles greşit şi în loc să scrie “ thnetopshychites” a scris “thenopsychites”. De asemenea el i-a plasat în secolul 6, dar nu putem să ne dăm seama pe ce bază a făcut-o."

Encyclopédie de Diderot (1765)
THNETOPSYCHITES
THNETOPSYCHITES  - (Histoire ecclésiastique) anciens hérétiques, croyant que l'âme humaine était parfaitement semblable à celle des bêtes, et qu'elle mourait avec le corps. Voyez AME. Ce mot est composé du grec , mortel, et , âme. On ne trouve nulle part ces hérétiques que dans S. Jean Damascène, héres. xc. à-moins qu'ils ne soient les mêmes que ceux dont parle Eusebe, hist. ecclésiast. liv. IX. c. xxxviij. où il est dit que du temps d'Origène il y avait en Arabie des hérétiques, croyant que l'âme humaine mourait avec le corps, mais qu'elle ressusciterait avec le corps à la fin du monde. Eusebe ajoute qu'Origène réfuta ces hérétiques dans un concile nombreux, et qu'il les fit revenir de leurs erreurs. S. Augustin et Isidore les appellent hérétiques arabes. Marshal, dans ses tables, a défiguré ce mot faute de l'entendre, car il l'écrit thenopsychites, au-lieu de thnetopsychites : il les place aussi dans le sixième siècle, mais on ne peut deviner sur quel fondement il l'a fait.

Articole recomandate

Postări

Pagini


sâmbătă, 17 iunie 2017

85. Ce cred musulmanii despre cei ce mor?

Musulmanii cred ca şi romano-catolicii că există trei categorii de oameni:
1. care merg imediat în rai după ce mor
2. care merg în focul din purgator până îşi ispăşesc toate păcatele, chinuindu-se în foc, apoi merg în paradis
3. care rămân veşnic în chinurile din iad
Există însă o minoritate de musulmani care nu cred în chinul veşnic al păcătoşilor susţinând că în cele din urmă toţi păcătoşii vor fi mantuiţi.
Musulmanii cred că luptătorii care mor ca martiri în luptă, primesc în dar imediat după ce mor, 72 de virgine în paradis (într-o variantă timpurie a Coranului, scrie de 72 boabe de struguri).
Doctrina sufletului nemuritor este vinovată la bază, de toate actele de terorism religios comise de radicalii musulmani.

Musulmanii cred ca şi mulţi dintre creştinii neinformaţi corect, că nu există o perioadă de aşteptare până la judecată, ci judecata se face imediat ce mori. Ca şi la mulţi creştini, care sunt informaţi greşit, învierea este minimalizatala musulmani, odată ce cred că ei continuă să trăiască după ce mor, în starea de suflet.
Biblia arată că până la înviere cei morţi dorm inconştienţi în locul unde se află, adică în ţărâna pământului sau morminte, acolo aşteptând momentul solemn al învierii. Abia atunci se face judecata şi răsplata sau după caz pedepsirea lor.

Daniel 12:

2. Mulţimea din cei ce dorm în ţărâna pământului se vor scula: unii pentru viaţa veşnică, şi alţii pentru ocară şi ruşine veşnică. 

Ioan 5:
26. Căci, după cum Tatăl are viaţa în Sine, tot aşa a dat şi Fiului să aibă viaţa în Sine.
27. Şi I-a dat putere să judece, întrucât este Fiu al omului.
28. Nu vă miraţi de lucrul acesta; pentru că vine ceasul când toţi cei din morminte vor auzi glasul Lui
29. şi vor ieşi afară din ele. Cei ce au făcut binele vor învia pentru viaţă; iar cei ce au făcut răul vor învia pentru judecată. 

Apocalipsa 20:
11. Apoi am văzut un scaun de domnie mare şi alb, şi pe Cel ce şedea pe el. Pământul şi cerul au fugit dinaintea Lui şi nu s-a mai găsit loc pentru ele.
12. Şi am văzut pe morţi, mari şi mici, stând în picioare înaintea scaunului de domnie. Nişte cărţi au fost deschise. Şi a fost deschisă o altă carte, care este Cartea Vieţii. Şi morţii au fost judecaţi după faptele lor, după cele ce erau scrise în cărţile acelea.
13. Marea a dat înapoi pe morţii care erau în ea; Moartea şi Locuinţa morţilor au dat înapoi pe morţii care erau în ele. Fiecare a fost judecat după faptele lui.
14. Şi Moartea şi Locuinţa morţilor au fost aruncate în iazul de foc. Iazul de foc este moartea a doua.
15. Oricine n-a fost găsit scris în Cartea Vieţii a fost aruncat în iazul de foc.

Articole recomandate

Postări

Pagini


vineri, 19 mai 2017

84. Prezentare carte: Nemurirea sufletului sau învierea morților? De Oscar Cullmann

Nemurirea sufletului sau învierea morților? De Oscar Cullmann (autor lutheran) 

Cartea a apărut atât în limba română, cât şi în limba maghiară. Merită a fi citită!

https://www.edituraherald.ro/carti/nemurirea-sufletului-sau-invierea-mortilor-257-detail?tmpl=component&format=pdf&iframe=true&width=800&height=550

http://www.refteologia.sk/colh.pdf

Oscar Cullmann, D.Th, D.D., a fost profesor la Facultatea de Teologie a Universității din Basel și al Sorbonnei din Paris. Lucrarea prezentă este traducerea unui studiu publicat deja în Elveția (Mélanges offersts à KARL BARTH à la occasion de 70 de ani de la Reinhardt, Bâle, 1956) [Theologische Zeitschrift, N. 2, pp. 126ff] Vezi, de asemenea, Verbum Caro [1956], pp. 58ff.) Din care a apărut un rezumat în diferite periodice franceze. 

Prefaţă
 "Nici o altă publicație a mea nu a provocat un asemenea entuziasm sau ostilitate violentă. Exegeza a stat la baza acestui studiu și până acum nici un critic de o mare varietate nu a încercat să mă respingă prin exegeză". 

Introducere 
Ideea larg acceptată a "nemuririi sufletului" este una dintre cele mai mari neînțelegeri ale creștinismului. Conceptul de moarte și înviere este ancorat în evenimentul Hristos (așa cum se va arăta în paginile următoare) și, prin urmare, este incompatibil cu credința grecească în nemurire. 

Capitolul 1: Ultimul inamic 
Nimic nu arată mai bine diferența radicală dintre doctrina greacă a nemuririi sufletului și doctrina creștină a Învierii decât moartea lui Socrate în contrast cu moartea lui Isus. 

Capitolul 2: Plata păcatului: Moartea 
Credința în înviere presupune conexiunea evreiască între moarte și păcat. Moartea nu este ceva dorit de Dumnezeu, ca în gândirea filosofilor greci; Este mai degrabă ceva, anormal, opus lui Dumnezeu. 

Capitolul 3: Primul - născut din morți 
Hristos a înviat: adică noi stăm în noua eră în care moartea este cucerită, în care coruptibilitatea nu mai este. Căci dacă există într-adevăr un corp spiritual (nu un suflet nemuritor, ci un corp spiritual) care a ieșit dintr-un trup firesc, atunci într-adevăr puterea morții este ruptă. 

Capitolul 4: Cei care dorm 
Moartea este cucerită, dar nu va fi anulată până la sfârșit. În Noul Testament nu se spune nimic despre detaliile condițiilor intermediare. Auzim numai acest lucru: suntem mai aproape de Dumnezeu. 

Concluzie
Învățătura marilor filosofi Socrate și Platon nu poate fi în niciun fel însoțită de cea a Noului Testament. Că persoana lor, viața lor și viața lor în moarte pot totuși să fie onorate de creștini, după cum au arătat apologeții secolului al doilea. Vizualizată de 205718 ori.
http://www.religion-online.org/showbook.asp?title=1115

Articole recomandate

Postări

Pagini


luni, 15 mai 2017

83. Iadul, făcătorul de ateişti - Nicu Butoi

Reversul medaliei

"Când vine vorba de un aspect al gândirii și proclamării creștine care a vătămat creștinismul în cel mai înalt grad și care, pe bună dreptate, s-ar putea numi automutilare, atunci acesta este conceptul de Iad. El a produs mai mulţi atei decât comunismul, materialismul și păgânismul la un loc."
"Dacă ar fi fost promovat de dictatori monstruoși sau de Diavolul însuși, conceptul chinuirii veșnice în Iad ar fi fost de înţeles. Ce a intenţionat însă biserica prin vehicularea unui astfel de concept rămâne subiectul uimirii și dezbaterii. Să fi încercat biserica să îi înspăimânte pe oameni și astfel să îi facă să se întoarcă la Dumnezeu?"
Nicu Butoi



Este Iadul real?


https://semneletimpului.ro/religie/teologie/viata-dupa-moarte/este-iadul-real.html 

Articole recomandate

Postări

Pagini