O altă problemă ce poate fi sesizată la capitolul "răstălmăciri ale Bibliei făcute de traducători" este redarea diferita din Luca 23:43 în versiunile moderne faţă de unele versiuni foarte vechi ale textului, ca de exemplu în Codexul Curetonian (datat între secolele II-V):
"Amen, I say to thee to-day that with me thou shalt be in the Garden of Eden.'" - F. C. Burkitt, "The Curetonian Version of the Four Gospels," Vol. I, Cambridge, 1904
"Amin, îţi spun ţie astăzi, cu mine vei fi în Grădina Edenului."
"I say today to you, you will be with me in paradise."
The manuscript gets its curious name from being edited and published by William Cureton in 1858. The manuscript was among a mass of manuscripts brought in 1842 from a Syrian monastery in the Wadi Natroun, Lower Egypt, as the result of a series of negotiations that had been under way for some time; it is conserved in the British Library. Cureton recognized that the Old Syriac text of the gospels was significantly different from any known at the time. He dated the manuscript fragments to the fifth century; the text, which may be as early as the second century, is written in the oldest and classical form of the Syriac alphabet, called Esṭrangelā, without vowel points.[7]" Curetonian Gospels - Wikipedia.
"Îţi spun ţie astăzi, cu mine vei fi în Grădina Edenului."
Manuscrisul își face numele ciudat de la editarea și publicarea lui de către William Cureton în 1858. Manuscrisul se afla printre o serie de manuscrise aduse în 1842 de la o mănăstire siriană din Wadi Natroun, Egiptul de Jos, ca urmare a unei serii de negocieri care au avut de mai multe ori; este conservată în Biblioteca Britanică. Cureton a recunoscut că textul vechi siriac al Evangheliilor era semnificativ diferit de orice cunoscut pe vremea aceea. El datează fragmentele manuscrise până în secolul al V-lea; textul, care poate fi încă din secolul al doilea, este scris în cea mai veche și clasică formă a alfabetului siriac, numit Esṭrangelā, fără puncte de vocale [7] "Evangheliile Curetoniană - Wikipedia.
Varianta din Textul Curetonian nu este singulară:
"In Luke 23:43 the variant I say today to you, you will be with me in paradise supported only by unspaced dot in Codex Vaticanus and lack of punctuation in earlier Greek MSS" Curetonian Gospels - Wikipedia
"Early Greek manuscripts had no punctuation, but occasionally it is found in some MSS, and this is the case here, where B (the Vatican 1209) has a lower point ((hypostigme) after semeron. Regarding the punctuation used by this MS, it was noted that in general "B has the higher point as a period, the lower point for a shorter pause." (A. T. Robertson, "A Grammar of the Greek New Testament," Nashville, 1934, p. 242) The ink of the uncial letters in codex B was at one time a faded brown color, and in a later century a scribe traced over many of the letters and punctuation marks.
However, in Luke 23:43 the ink of the lower point is the same as the letters of the text, and thus it can be traced back to the fourth century C.E.
The Vatican 1209 uses punctuation marks also in other places. Thus, at Romans 8:5, ABCL and 26 cursives have a point after sarka." Luke 23:43 - Where does the comma go?, John Albu, 1996
"În Luca 23:43 varianta Îţi spun ţie astăzi, vei fi cu mine în paradis" susținut doar de un punct fără spaţiu în Codex Vaticanus și lipsa de punctuație în MSS grecești anterioare" Evangheliile Curetoniene - Wikipedia
"Manuscrisele timpurii din Grecia nu aveau punctuație, dar uneori se regăsesc în unele MSS, și acesta este cazul aici, unde B (Vaticanul 1209) are un punct inferior ((hypostigme) după semeron.) În ceea ce privește punctuația folosită de acest MS, sa observat că, în general, "B are punctul superior ca perioadă, iar punctul inferior pentru o pauză mai scurtă" (AT Robertson, "O gramatică a Noului Testament grec", Nashville, 1934, p. 242). Literele unciale din codul B erau, la un moment dat, o culoare maronie decolorată, iar într-un secol mai târziu un scrib trasate peste multe litere și semne de punctuație.
Cu toate acestea, în Luca 23:43 cerneala punctului inferior este aceeași cu literele din text și, astfel, poate fi urmărită până în secolul al IV-lea C.E.
Vaticanul 1209 utilizează semne de punctuație și în alte locuri. Astfel, la Romani 8: 5, ABCL și 26 cursive au un punct după sarca ". Luca 23:43 - Unde vine virgula ?, John Albu, 1996
Domnul Isus n-avea cum sa fie deja în paradis în seara răstignirii, deoarece dupa înviere el a spus "încă nu m-am suit la Tatăl meu" (Ioan 20:17), iar un alt paradis, fără Tatăl, este de neconceput. Actualul text din versiunile moderne al lui Luca 23:43 cu mersul automat în rai în seara răstignirii a fost standardizat gresit, în ciuda evidenţelor contextuale şi manuscriptice.
